Duminică, 14 iulie – Cursa Tarom București-Atena.
Atunci când piloții și însoțitorii de zbor au urcat la bord, în avion erau peste 42 de grade Celsius. Unuia dintre însoțitori a început să îi curgă sânge din nas după ce, minute bune, și-a făcut treaba în avion.
„Ca să fac suportabil în avion, am renunțat la aerul condiționat din cabina mea”, povestește pilotul cursei de duminică.
„Când am ajuns la Atena, eram jumătate transpirat, jumătate înghețat. Pasagerii erau turbați, că am avut și întârziere”, spune el. „Au fost 36 de grade în avion în timpul zborului”, spune acesta.
Nu a fost singurul caz, spun surse Europa Liberă. Cel puțin alți doi însoțitori de bord au avut probleme medicale din cauza temperaturilor din avioane.
De ce ajunge temperatura în avioane și la 52 de grade?
Câteva fotografii primite de Europa Liberă demonstrează ceea ce am aflat pe surse.
Un termometru din cockpitul unui avion arată 52 de grade Celsius. În altă fotografie, termometrul indică 42 de grade Celsius.
Un alt pilot explică pentru Europa Liberă cum se ajunge aici.
Avionul care revine din cursă rămâne pe platformă până la cursa următoare. Dacă nicio instalație de climatizare de la sol (a companiei care se ocupă de handling pe aeroport) nu e cuplată, temperatura în avion poate ajunge rapid la 40 de grade Celsius, chiar și pe timp de noapte.
„Personalul navigant urcă în avion cu mult înaintea pasagerilor și, chiar dacă instalația de climatizare a aeronavei e cuplată înainte de cursă, durează minim 30 de minute ca temperatura să scadă”, explică un alt pilot, pentru Europa Liberă.
Și nu scade sub 30 de grade Celsius. Timp în care personalul navigant lucrează în avion.
„Dacă vine un control de siguranța a zborului, ar opri la sol TAROM-ul imediat”, spune pilotul cursei de Atena.
Zborul de Atena a fost operat de o aeronavă Boeing.
Cele mai afectate de această problemă sunt, însă, aeronavele ATR.
În afară de cursele interne, avioane ATR zboară și spre Istanbul, Atena, Salonic, Praga, Budapesta, Chișinău, Sofia și Belgrad.
Explicațiile Tarom
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Tarom susține că situații precum cea de ieri apar foarte rar, și că „în ultimii cinci ani am înregistrat în medie maximum două cazuri pe an în care echipajul să întâmpine astfel de condiții și să solicite asistență medicală.”
„În condițiile normale, în care instalațiile de climatizare la sol și a avionului sunt funcționale, temperatura din aeronave este condiționată la 24 de grade cu 20 de minute înainte de îmbarcarea pasagerilor, conform procedurilor uzuale, pentru a asigura confortul acestora, chiar dacă acest lucru implică un consum suplimentar de combustibil.”
Sunt situații „punctuale”, mai arată Tarom, în care climatizarea poate dura până la 10 minute pentru a fi activată, mai ales după aterizare, „pentru că este necesar un interval de timp între oprirea motoarelor și până aeronava este cuplată la burduf sau la unitatea externă de climatizare. ”
„Întâmpinăm și situații ocazionale, în care defectarea instalațiilor de climatizare aduce disconfort atât pasagerilor, cât și personalului de zbor. Situația este cu atât mai dificilă în perioade precum cea curentă, în care temperaturile oscilează în jurul valorii de 40 de grade Celsius. De altfel, recent, în cursul lunii iulie, am întâmpinat o astfel de situație în care în urma defectării instalației de condiționare a aeronavei doi colegi însoțitori de zbor au beneficiat de asistență medicală după ce li s-a făcut rău din cauza temperaturii ridicate. ”
Cine asigură întreținerea la sol a avioanelor TAROM
Firma Globe Ground Romania se ocupă de ani de zile de diverse servicii pentru Tarom – întreținerea avioanelor la sol, manipularea pasagerilor, a bagajelor, controlul încărcăturii și comunicații – la aeroportul Henri Coandă-Otopeni.
Conform surselor Europa Liberă, firma nu are decât un singur aparat de climatizare la sol pentru avioane, care este insuficient.
„Sunt probleme mari și la ei (firma care se ocupă de întreținerea avioanelor la sol). Luna trecută parcă le-au plecat 30 de oameni. Majoritatea încărcători. Multe întârzieri de luna trecută au fost din cauza lipsei lor de personal si de autobuze. Stăteam câte 30 de minute cu pasagerii în avion doar pentru că nu venea autobuzul lor să-i ia.
Și pasagerii tot pe Tarom dau vina, degeaba le explicăm că noi chiar am aterizat mai devreme”, spune un pilot pentru Europa Liberă.
Firma Globe Ground Romania are acționari: TAROM – 37%, Balaclava BV (Olanda) – 25%, Swissport International Ltd. (Elveția) – 25% și Compania Națională Aeroporturi București – 13%.
Nemulțumirile piloților
Criza curselor TAROM s-a declanșat săptămâna trecută, în noaptea de luni spre marți (7-8 iulie), după ce trei piloți și copiloți s-au declarat „inapți de zbor”. Au rămas fără personal navigant cursele de Amman, Cairo și Beirut.
Declararea stării de „inapt pentru zbor” este legiferată, nu poate depăși 48 de ore și nu poate fi sancționată.
Pe măsură ce orele treceau, același lucru l-au făcut și alți piloți și copiloți de la Tarom. Conform surselor Europa Liberă, sunt în total 29 de piloți și copiloți, iar peste zece curse ale companiei au fost anulate.
Toți cei „inapți de zbor” sunt membri ai sindicatului Piloților de Linie din Tarom, sindicat care a încercat, pe 3 iulie, o renegociere a pachetului salarial cu administrația.
Prima încercare a fost nereușită.
Haosul creat de suspendarea curselor TAROM a deschis calea negocierilor și administrația a găsit soluții: comandanții și copiloții au obținut majorarea unor beneficii, potrivit surselor Europa Liberă.
Aceste promisiuni trebuie transpuse în documente. Pe care personalul navigant TAROM încă le așteaptă.
Pentru haosul din 8 iulie, compania aeriană de stat a României va plăti compensații pasagerilor pentru întârzieri/rerutări/anulări.
Peste 2 milioane de euro a evaluat compania, după cum a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la Digi24.
Același ministru i-a acuzat pe piloți de lipsă de respect față de pasageri și a spus că, de fapt, au făcut o grevă mascată.
Niciun cuvânt, însă despre lunga listă de revendicări ale acestora care zăcea de luni de zile pe masa administrației.
„Eu înțeleg să ai revendicări, înțeleg că îți dorești să ai salarii mai bune și un drept pe care poți să-l negociezi cu cei care conduc această companie, dar înțeleg totodată să faci pașii în mod corect și în respect față de pasageri. Faptul că adoptă această atitudine în care cu 10 minute înainte de zbor e pusă compania în situația de a anula acea cursă, nu arată respect față de pasageri”, a spus Sorin Grindeanu la Antena3.
Într-un interviu pentru adevarul.ro, ministrul Sorin Grindeanu a confirmat că ia în calcul privatizarea TAROM.
„Nu vă ascund că am discutat despre această posibilitate, dar în termenii prevăzuți de legislația europeană. Statul român nu poate pierde controlul asupra acestei companii”, a declarat ministrul Transporturilor.
După vizita pe care ministrul a făcut-o în Qatar, în aprilie, Sorin Grindeanu a recunoscut că a avut discuții legate de Tarom.
„Pentru domeniul aerian, avem în vedere colaborări cu potenţiali finanţatori, ca urmare a faptului că Uniunea Europeană nu mai alocă fonduri prin programele operaţionale [...] Vorbim de niște investitori care, pe baza unor studii de fezabilitate, spun da, merită să investim, de exemplu, în Tarom”.
Compania TAROM a acumulat datorii de 800 de milioane de lei, conform ministrului Sorin Grindeanu. În 2023, pierderile au scăzut, față de 2022, de la 274 milioane lei, la circa 100 milioane lei.
Europa Liberă a solicitat puncte de vedere și de la Compania Aeroporturi București și Globeground.
Nu am primit, până, în acest moment niciun răspuns.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
