Dintre cei trei candidați comisari audiați astăzi, Adina Vălean, francezul Thierry Breton și maghiarul Olivér Várhelyi, primii doi au fost acceptați de comisiile parlamentare care i-au audiat, deși prestațiile lor au fost neconvingătoare, iar numeroase întrebări au rămas fără răspuns.
Maghiarul Olivér Várhelyi va trebui să răspundă unor întrebări suplimentare în scris până luni 18 noiembrie la prânz, însă procedura s-a arătat până acum a fi pur formală. Mai precis, i se cere să confirme în scris că își va rupe legăturile trecute cu Viktor Orban.
S-a crezut un scurt timp că toți cei trei ar putea fi supuși unor întrebări suplimentare în scris, pentru a păstra aparența rigorii, dar consensul politic între diferitele grupuri transnaționale a fost mai puternic.
Următorul pas este confirmarea în plenară a întregii Comisii, data prevăzută fiind 27 noiembrie, astfel încât Comisia să intre în funcțiune la data prevăzută de 1 decembrie, după ce fusese amânată deja o lună.
Scepticismul față de prestația lui Vălean a fost exprimat de deputații ecologiști chiar în timpul audierilor. La fel a reacționat și presa, un jurnalist bulgar care a asistat la audieri spunând pe Twitter: “Dacă Adina Vălean poate fi Comisar, atunci oricine poate fi”.
A devenit repede limpede însă că cei trei nu vor fi respinși pe loc, într-atât echilibrul instituțional este tulbure actualmente, cu vechea Comisie prelungită până pe 1 decembrie, dar cu președintele ei, Jean-Claude Juncker, în spital, revenindu-și după o operație.
Audierile de azi s-au petrecut într-o foarte birocratică atmosferă de consens, deși nici unul dintre cei trei nu a convins pe deplin eurodeputații.
Că atmosfera a fost consensuală, s-a văzut și din unele întrebări. Astfel, candidatul maghiar a fost întrebat de deputata Kinga Gál, din partidul lui Viktor Orban, Fidesz, dacă el consideră că este un „om care poate lucra în echipă” („a team player”).
În cazul maghiarului Várhelyi, reticențele au ținut de raportul său de dependență față de Viktor Orban. De la început, atribuirea portofoliului Extinderii și Vecinătății unui maghiar a fost contestată, date fiind starea democației în Ungaria și atitudinea guvernului de la Budapesta față de refugiați.
Eurodeputații nu au fost cu totul convinși de independența lui Olivér Várhelyi față de premierul de la Budapesta care l-a numit, Viktor Orban, mai ales după ce el a evitat, presat de întrebări, să emită cea mai mică critică privind derivele autoritare și iliberale ale lui Orban, care, pe deasupra, își exprimă pe față admirația pentru Vladimir Putin și puterea de la Moscova. Olivér Várhelyi va trebui așadar să răspundă unor întrebări suplimentare, în scris, până luni.
În cazul francezului Thierry Breton, rezervele au fost de o cu totul altă natură. Ele nu țineau de competențele lui, el fiind mai degrabă hipercompetent, ci mai ales numeroasele aparente conflicte de interese pe care le pune în lumină trecerea sa de la domeniul privat la exact acele domenii europene în care el a făcut avere până acum, promovând interesele firmelor sale.
Portofoliul rezervat Franței este uriaș, acoperind industria, piața internă, digitalul și apărarea, iar Thierry Breton stârnise obiecții din partea Parlamentului încă de la început, el fiind destinat să devină super-comisar european însărcinat cu Industria, Piața Internă, Digitalul și Apărarea! Obiecții similare în legătură cu gigantismul portofelului complex rezervat Franței fuseseră deja emise în momentul respingerii candidatei franceze precedente, Sylvie Goulard.
Totul s-a petrecut așadar pe un fundal de înțelegere politică între principalele grupuri politice, socialiștii, PPE (Adina Vălean și Olivér Várhelyi) și Renew Europe (Thierry Breton). Socialiștii s-ar fi putut opune mai mult, dat fiind că ei au pierdut un comisar în favoarea PPE, prin schimbarea guvernului de la București, însă influența președintelui parlamentului european, socialistul italian David Sassoli, care a dorit pacea cu PPE și Renew Europe (liberalii lui Emmanuel Macron și Dacian Cioloș), a fost determinantă. Singurii care s-au opus înțelegerii și numirilor, dar au fost minoritari, au fost deputații stângii radicale și ecologiștii.
În sfârșit, ca un corolar, Londra a anunțat astăzi că nu va numi un candidat comisar înainte de alegerile din 12 decembrie, în ciuda insistențelor președintei viitoarei Comisii, Ursula von der Leyen. Serviciile juridice ale Comisiei vor trebui acum să găsească modalitatea legală prin care Comisia să poată funcționa în absența unui comisar britanic și cu toate că Marea Britanie este încă membru al UE.
Facebook Forum