Articolul 7 prevede declanșarea unor proceduri ce pot duce la suspendarea anumitor drepturi ale statelor membre.
Mai exact, dacă e stabilită „existența unui risc clar de încălcare gravă" a valorilor UE,(printre care respectarea demnității umane, democrația, egalitatea, respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, pluralismul, nediscriminarea, toleranța, justiția, solidaritatea și egalitatea între femei și bărbați), Consiliul European, cu majoritate calificată, poate decide să suspende anumite drepturi care îi revin statului membru inclusiv dreptul de vot în Consiliu.
Parlamentul European a activat Articolul 7 împotriva Ungariei, în 2018, invocând existența unui risc clar de încălcare gravă de către aceasta a valorilor pe care se întemeiază Uniunea. Rezoluția PE a vizat acțiunile premierului Viktor Orban, considerate în măsură să submineze standardele legale și valorile democratice ale UE.
Premierul naționalist de dreapta al Ungariei fusese criticat în mod repetat pentru deciziile menite să amplifice controlul statului asupra justiției, presei și societății civile.
După aprobarea procedurilor vizate în Articolul 7 al Tratatului UE, Ungaria a invocat la CJUE ceea ce a descris drept „o încălcare gravă” a regulilor de funcționare a Parlamentului European. Acțiunea înaintată de Budapesta nu viza substanța deciziei sau motivele acesteia, ci detaliul tehnic al procedurii de numărare a voturilor, și anume faptul că Rezoluția PE a luat în calcul doar voturi pro și contra, nu și abținerile.
„Curtea, reunită în Marea Cameră, respinge această acțiune. Aceasta /.../ consideră că abținerile parlamentarilor nu trebuie să fie contabilizate pentru a stabili dacă majoritatea de două treimi din voturile exprimate, prevăzută la articolul 354 din Tratatul de Funcționare a UE, este atinsă”, arată CJUE.
Decizia pe fond
În privința obiectului acțiunii, Curtea de Justiție a Uniunii Europene stabilește că „noțiunea de ’voturi exprimate’ nu este definită în tratate și trebuie interpretată în conformitate cu sensul său obișnuit în limbajul curent. Or, această noțiune nu include, în sensul său obișnuit, decât manifestarea unui vot pozitiv sau negativ asupra unei propuneri date, în timp ce abținerea, înțeleasă ca refuzul de a-și preciza poziția, nu poate fi asimilată cu un ’vot exprimat’.”
Astfel, majoritatea voturilor exprimate exclude luarea în considerare a abținerilor. Acestea sunt contabilizate ca mod de a verifica dacă voturile favorabile reprezintă majoritatea membrilor Parlamentului, mai explică judecătorii CJUE. Decizia de respingere a acțiunii Ungariei este definitivă.
În urmă cu câteva luni, Ungaria și Polonia (la adresa căreia se aduc critici similare cu privire la subminarea democrației) au blocat timp de mai multe săptămâni votarea bugetului UE (care are nevoie de 26 din cele 27 de voturi ale statelor membre) cerând renunțarea la mecanismul prin care alocările de fonduri europene depind de respectarea statului de drept în țara respectivă.
Pentru ca Ungaria și Polonia să renunțe la veto, Comisia Europeană a acceptat un compromis: sancțiunile ce pot fi luate în baza acestui mecanism trebuie să aștepte o decizie finală a CJUE.
În privința Ungariei, una dintre problemele semnalate la Bruxelles este cea a apropierii lui Viktor Orban de președintele Rusiei, Vladimir Putin. Orban a criticat sancțiunile impuse de UE Rusiei și este prima țară membră a Uniunii care a decis folosirea vaccinului anti-COVID Sputnik, produs de Rusia.
