Linkuri accesibilitate

Marile necunoscute ale alegerilor prezidențiale din Franța. Cât de mult va afecta rezultatele războiul


Alegerile prezidențiale din Franța au loc în 10 aprilie (primul tur), respectiv în 24 aprilie (al doilea tur). În imagine, actualul președinte al Franței, Emmanuel Macron.
Alegerile prezidențiale din Franța au loc în 10 aprilie (primul tur), respectiv în 24 aprilie (al doilea tur). În imagine, actualul președinte al Franței, Emmanuel Macron.

Potrivit sondajelor, președintele Emmanuel Macron ar urma să participe la turul doi, peste două săptămâni, alături de candidata extremei drepte, Marine Le Pen. Absenteismul pare însă că va marca scrutinul de duminică, 10 aprilie, și va trasa rezultatele.

Europa Liberă trece în revistă răspunsuri la principalele întrebări din ziua primului tur.

Ce se va întâmpla după votul din 10 aprilie?

Nu este de așteptat ca președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, să iasă victorios din primul tur al alegerilor prezidențiale. Dar, cu excepția unor incidente neprevăzute sau a unei erori foarte grave de sondaj, cel mai probabil va ajunge turul doi.

Macron se află în fruntea tuturor sondajelor de opinie de aproape un an și se preconizează că va fi votat în rândul persoanelor de 20 de ani, ceea ce este mai mult decât suficient pentru a trece în al doilea tur.

Totul depinde de cine va fi competitorul lui Macron. Șansele sunt în favoarea candidatei de extremă dreapta, sau a dreptei populiste, cum mai e descrisă de analiști, Marine Le Pen.

În acest caz, ar fi pentru prima oară în istoria celei de-a cincea Republici Franceze când ar exista o repetare al celui de-al doilea tur, având în vedere că cei doi s-au confruntat și la ultimele alegeri, din 2017.

După sondajele din urmă cu câteva luni, se preconizează că Le Pen va obține 20% din voturi, Jean-Luc Mélenchon, din extrema stânga, va obține cu 5% mai puține voturi, iar Valérie Pecresse, centru-dreapta, și Éric Zemmour, extrema dreaptă, se vor afla pe ultimele poziții, cu 10% mai puține voturi.

Cât de mare va fi votul populist?

Foarte mare, mai ales dacă se are în vedere și extrema stângă, și cea dreaptă. Dintre cei 12 candidați la președinție, 8 pot fi considerați populiști și împreună, se așteaptă ca aceștia să obțină peste 50% din totalul voturilor exprimate în primul tur.

Le Pen, Zemmour și Mélenchon sunt cu siguranță cele mai relevante persoane. Prima a făcut tot posibilul să se îndepărteze de părerile controversate ale tatălui ei, Jean-Marie Le Pen, cu privire la imigrație, deși încă atrage atenția asupra „ideologiei islamiste” și aruncă în joc „cultura creștină” a Franței.

Dar atenția lui Le Pen în timpul acestei campanii a fost îndreptată asupra problemei cheie a alegătorilor - creșterea costurilor traiului.

De asemenea, aceasta a făcut referire și la rolul ei de mamă singură și a fost în favoarea acceptării refugiaților ucraineni.

În plus, ea pare să fi beneficiat de faptul că Éric Zemmour, care a fost condamnat în trecut pentru ură rasială, i-a conferit atributele orientării de centru, în timp ce vorbea despre pericolele imigrației.

Fost jurnalist, Zemmour promovează teoria conspirației cunoscută sub numele de „marele înlocuitor”, care sugerează că populația etnică franceză este înlocuită atât din punct de vedere demografic, cât și cultural de popoare non-europene, în special din Africa de Nord, cu complicitatea actualelor „elite politice”.

Mélenchon, pe de altă parte, este un politician cu experiență, cu spirit acerb, care poate strânge voturile stângii, datorită promisiunilor legate de scăderea vârstei de pensionare la 60 de ani, de a impune mai multe taxe locuitorilor bogați și de a scoate țara din NATO.

Cel mai probabil, creșterea sa constantă în sondajele din ultimele zile o încurcă pe candidata Marine Le Pen, în cursa pentru al doilea tur.

Cât de mult va fi afectat votul de războiul din Ucraina?

Va avea un impact, dar poate nu prea mare. Un sondaj recent a arătat că aproximativ 40% dintre respondenți au declarat că războiul le-ar influența probabil votul în primul tur, iar 59% au spus că Macron „a făcut față provocării” cu privire la evenimentele din Ucraina.

Deși s-ar putea să fi primit critici în părțile de est ale UE pentru că a încercat să îl contacteze constant pe Vladimir Putin în timpul conflictului, se pare că publicul francez îi vede eforturile ca pe ale unui om de stat demn de președinția Republicii.

Părerile sale pozitive despre înarmarea Ucrainei și acceptarea refugiaților se bucură de sprijin larg în rândul populației. Chiar și ideea că întreaga UE a insistat pentru necesitatea unei mai mari „autonomii strategice europene” – idee susținută de Macron –în domenii ca energia și achizițiile de arme, i-a întărit acestuia imaginea.

Dar ceea ce este mai interesant este că pagubele inițiale pe care le-au suferit imaginile celor trei candidați populiști din cauza asocierii lor cu Moscova par să scadă pe măsură ce războiul continua. Le Pen dă impresia că și-ar fi revenit, în ciuda faptului că partidul ei a primit fonduri de la bănci rusești, iar pliantele din campanie care au înfățișat-o alături de Putin par uitate.

Aceeași creștere poate fi înregistrată și în cazul lui Mélenchon, care este împotriva înarmării Kievului și a votat împotriva oricărei forme de cooperare cu Ucraina în perioada petrecută în Parlamentul European. Doar Zemmour pare să fi primit o lovitură substanțială, mai ales după ce a declarat că niciun ucrainean care fuge din țară nu este binevenit în Franța.

Sfârșitul politicii tradiționale?

În 2017, cele două vechi forțe politice majore, socialiștii și republicanii de centru-dreapta, au fost nevoiți să facă multă introspecție, după ce candidații lor nu au reușit să ajungă în turul doi, pentru prima dată în istoria postbelică a Franței. Situația arată și mai rău de această dată.

Valerie Pecresse, candidata Partidul Republican, riscă să obțină al cincilea loc, cu aproximativ o zecime din voturile exprimate. Dar asta nu este nimic în comparație cu candidata socialistă, Anne Hidalgo – în prezent, aceasta nu ar obține mai mult de 2% din voturi.

Interviul cu redactorul-șef RFI România, Ovidiu Nahoi
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:13:43 0:00

Hidalgo este actualul primar al Parisului, iar Pecresse deține președinția regiunii Ile-de-France, care înconjoară capitala; ambele sunt văzute ca fiind prea deconectate de restul țării.

Precum în cadrul alegerilor trecute, Macron atrage majoritatea alegătorilor de centru, în timp ce votanții care preferă politicile de stânga sau de dreapta caută alternative mai radicale pentru primul tur.

Cine va fi următorul președinte al Franței?

Macron este în continuare favorit pentru cea mai mare funcție din stat, iar previziunile arată că acesta îi va învinge pe ceilalți 11 candidați în primul tur. Dar decalajul dintre el și Le Pen se micșorează.

Sondajele recente arată că Macron ar câștiga cu 53 de procente, față de Le Pen, care ar obține 47% în turul doi - o diferență mult mai mică în comparație cu victoria lui de acum cinci ani, când a câștigat cu 66% dintre voturi, față de contracandidata sa, cu 34%.

Conform sondajelor, Marine Le Pen este principalul adversar al lui Emmanuel Macron.
Conform sondajelor, Marine Le Pen este principalul adversar al lui Emmanuel Macron.

Macron a fost până acum reticent în a-și întâlni electoratul și a organizat primul său miting electoral abia în aprilie, concentrându-se, în schimb, pe diplomație și întâlniri la nivel înalt.

De la primul său mandat prezidențial, șomajul a scăzut de la 9.2% la 7.2%, iar după ce pandemia a lovit economia în 2020, aceasta a revenit cu 7% în 2021 – o evoluție mai mare decât în cazul altor economii europene. De asemenea, cele 100 de miliarde de euro din noul buget al UE, venite pentru a face față consecințelor pandemiei de Covid sunt de ajutor.

Totuși, există probleme. Datoria publică a atins 115% din PIB, făcând din Franța una dintre cele mai îndatorate țări din zona euro. Și Macron mai trebuie să abordeze tema sistemul de pensii. El a indicat că vârsta de pensionare va crește de la 62 la 65 de ani – o mișcare care s-ar putea dovedi foarte controversată, într-o țară în care oamenii sunt obișnuiți să iasă în stradă atunci când urmează să fie lansate reforme de acest fel.

Este de așteptat ca Le Pen sau orice alt candidat să critice aceste decizii, cât și alte creșteri economice în săptămânile următoare. Această cursă este departe de a se termina duminică.

Candidații la alegerile prezidențiale din Franța

Le Monde împarte cei 12 candidați la primul tur (10 aprilie 2022) în funcție de orientare politică:

  • Extrema stângă: Nathalie Arthaud – „Lupta muncitorească” (LO), Philippe Poutou – „Noul Partid Anticapitalist” (NPA);​
  • Stânga radicală: Jean-Luc Mélenchon – „Franța Rebelă” (LFI), Fabien Roussel – Partidul Comunist Francez (PCF)​
  • Stânga Moderată: Anne Hidalgo – Partidul socialist (PS)​
  • Ecologiști: Yannick Jadot – Europa Ecologie – Verzii (EELV)​
  • Centru: Emmanuel Macron - La République en marche (LRM)​
  • Dreapta: Valérie Pécresse – Republicani (LR)​
  • Extrema Dreaptă: Marine Le Pen – „Adunarea Națională” (RN), Nicolas Dupont-Aignan – „Ridică-te, Franța” (DLF), Eric Zemmour – „Recucerire!”​
  • Alții: Jean Lassalle – „Să rezistăm”

XS
SM
MD
LG