Andrei Ștefan are 37 de ani și a fost cosumator de droguri timp de 13 ani, s-a apucat din teribilism la 13 ani. A început cu marihuana, dar în timp a devenit dependent de heroină. Spune că nu avea neapărat probleme acasă, dar nici bine nu era, iar atunci el și fratele lui mai mare au început să se drogheze.
Consumul de droguri a dus la cheltuieli mari, iar el nu avea bani.
„În primă fază furam bani din casă, de la ai mei, după care am început să vindem droguri”, își amintește Andrei. A încercat toate tipurile de droguri de la heroină, la alcool, metadonă și marijuana.
Știa tot timpul că nu face bine ce face. Mai ales că s-a apucat de droguri și fratele lui mai mic, care a fost arestat pentru trafic și a fost condamnat la închisoare.
„Când m-am oprit, m-am oprit din cauza durerii, au fost mai multe momente de durere în care mi-am pierdut foarte mulți prieteni din cauza consumului de droguri, relațiile distruse acasă, pierderea educației și a sănătății.”
Merge prin școli și le spune copiilor adevărul despre droguri
Din cauza drogurilor, a ratat șansa la educație. Andrei nu a terminat liceul, iar acum, la 37 de ani, se pregătește să dea Bacalaureatul.
„Cu probleme fizice nu am rămas, dar am rămas cu o sechelă emoțională în sensul că sunt în clasa a XII-a la liceu. Toate lucrurile trebuie făcute la timp”, a spus Andrei.
De 10 ani nu mai consumă niciun fel de drog, nici țigări și alcool. În schimb, îi ajută pe copii și adolescenți să înțeleagă adevărul despre droguri.
Acum lucrează la Centrul Teen Challenge, o asociație care are un program de reabilitare conceput pentru tinerii care au probleme cu consumul de dorguri.
„Lucrez la centrul unde Dumnezeu m-a dus să scap de dependența mea. Iar acum facem și campanii pentru prevenirea consumului de droguri în facultăți, școli, licee. Vrem să le spunem adevărul despre droguri elevilor”, a mai spus Andrei Ștefan. El a observat că acum a crescut consumul de droguri în rândul tinerilor, comparativ cu momentul când s-a apucat el.
„Și media de vârstă a început să scadă pentru cei care consumă. În perioada în care eu m-am apucat erau trei tipuri de droguri și doar pe unul îl găseai cu ușurință. Acum sunt peste 18 tipuri de substanțe pe care tinerii le pot consuma”, arată Andrei Ștefan.
Tânărul le recomandă adolescenților să nu încerce drogurile nici măcar în glumă, pentru că sunt consecințele foarte grave.
„Dependența nu se uită din ce familie faci parte sau care e situația financiară, consecințele sunt la fel.”
„Părinților le recomand să ceară ajutorul unor specialiști, să nu reacționeze ei cum cred că e mai bine la momentul respectiv, pentru că pot fi reacții care nu ajută deloc și îndepărtează adolescentul de ei”, a mai spus Andrei.
Georgiana ajunsese să doarmă în stradă
Un alt caz fericit este al Georgianei Moldoveanu, 38 de ani, care la fel ca Andrei ajută adolescenții să scape de dependența de droguri.
Georgiana s-a apucat de marihuana la 17 ani, la o petrecere la care a participat împreună cu fratele și prietenul ei. Acolo veniseră niște băieți mai mari care au pus pe masă diverse tipuri de droguri.
Georgiana își aduce aminte că în toată perioada în care s-a drogat nimeni nu și-a dat seama că are o problemă, nici părinții și nici la școală.
„Nu ne drogam în fiecare zi. În momentele în care părinții vedeau că aveam o stare schimbată, ea și fratele ei le spuneau că au fost la petrecere în club”, a spus Georgiana.
„Pentru mine asta a fost o minciună incredibilă, pentru că o bună perioadă de timp eu nici măcar nu am considerat că am o problemă, m-am mințit pe mine”, își aduce aminte tânăra.
După trei ani, Georgiana a intrat într-o relație cu un băiat care fusese dependent de heroină. La câteva luni, băiatul s-a reapucat de heroină, iar acest fapt a determinat-o și pe Georgiana să încerce și a ajuns dependentă.
Tânăra spune că, odată început, consumul de droguri se acutizează, în sensul că treci de la droguri ușoare la droguri grele. Așa ajuns să își injecteze heroină.
După trei ani și jumătate, Georgiana a conștientizat că are o problemă, dar de lăsat nu a reușit. A ajuns foarte rău, a ajuns să vândă tot din casă și să fure cardul mamei, să fure din magazine.
„Am ajuns să am dosare penale, să fiu căutată de poliție, să stau pe străzi și să dorm pe cartoane”, rememorează Georgiana momentele critice prin care a trecut.
Norocul ei a fost că fratele ei s-a lăsat de consumul de droguri cu ajutorul celor de la Teen Challenge, pe care i-a întâlnit la Obregia.
„Fratele meu a devenit un exemplu că se poate. Nu mai cunoșteam pe nimeni care să se fi lăsat de heroină. După o perioadă de încă trei ani de heroină am reușit și eu să mă las printr-o comunitate terapeutică din Câmpina”, a spus Georgiana.
Tânăra crede că, atunci când un părinte află că propriul copil se droghează, primul lucru pe care trebuie să-l facă este să nu fugă și să nu ascundă lucrul acesta, ci să ceară ajutor.
„Uneori, rușinea și teama de stigmatizare te pot determina pe tine, ca părinte, să nu iei cele mai bune decizii. Dar depinde în ce punct al consumului este copilul”, consideră Georgiana, care subliniază că e foarte importantă căutarea unei consilieri de specialitate pe termen lung.
Medicii de la Obregia îi sfătuiesc pe părinți să fie atenți la schimbările de comportament
Medicii de la Spitalul de Psihiatrie „Prof. Dr. Al. Obregia”, spun că din ianuarie până în septembrie 2023 au avut 169 de cazuri de externări în rândul adolescenților din cauza drogurilor. Ceea ce înseamnă de cinci ori mai mulți decât în 2017, când au fost 30 pe parcursul întregului an.
Dr. Florina Rad, medic primar specializat în psihiatria Copilului și Adolescentului, spune pentru Europa Liberă că sunt rare cazurile când părinții știu de consumul de droguri al copiilor, însă părinții să fie foarte atenți atunci când au loc schimbări de comportament.
„Dacă observă că nu mai frecventează școala, că apar tulburări de somn, că adorm la ore foarte târzii. Când văd astfel de schimbări, părinții ar trebui să discute cu medicul de familie, care să orienteze copilul către servicii de psihiatrie pediatrică”, a spus Florina Rad.
Adolescenții pot merge cu trimitere de la medicul de familiei și la Spitalul Obregia, unde au parte de o consultație de minimum 50 de minute. „Așa reușim să aflăm foarte multe informații. Iar dacă adolescentul declară un consum, discutăm despre acest tip de patologie și putem să facem teste toxicologice”, detaliază Florina Rad.
Medicul spune că de multe ori adolescenții vin la medic mai degrabă pentru stările de tulburări psihice asociate consumului de droguri, nu pentru consumul în sine.
„Medicul poate decide ca pacientul să râmână internat pentru o perioadă de timp, în care el continuă evaluarea psihiatrică, iar adolescentul beneficiază de managementul tulburărilor mintale asociate consumului de droguri, dar și de evaluare și consiliere psihologică”, mai spune Florina Rad, care precizează că perioada de internare e de maximum 21 de zile.
După externare, este foarte importantă consilierea post-spitalizare. „Din păcate, foarte mulți oameni se așteaptă ca după perioada de spitalizare să fie perfect, ceea ce nu se întâmplă. E mare nevoie de sprijinul familiei și de consilierea ei”, mai spune medicul.
După externare, adolescentul este monitorizat cel puțin o dată pe lună de medici specialiști și poate să meargă la psihoterapie.
„Ce vă povestesc eu e la nivel ideal. După externare poate să dureze șase luni-un an. Noi îl urmărim în continuare, pentru că pot să apară recăderi”, a spus Florina Rad.
Medicul atrage atenția că în România nu există centre specializate care să se adrese doar pacienților cu dependențe. Iar spitalele tratează toate patologiile psihiatrice pentru pacienții pediatrici.
Florina Rad spune că în primele opt luni ale anului au fost 162 de externări de adolescenți consumatori de droguri, în timp ce pe tot parcursul anului 2022 au fost 149 de externări.
