De la 310 lei (85 de euro) cât era în 2005, salariul minim pe economie a ajuns în 2025 la un nivel brut de 4.050 de lei (814 euro) și o valoare netă de 2.575 de lei (517 euro).
Modul adeseori arbitrar în care a crescut a fost însă o sursă continuă de critici. La sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul a adoptat însă un algoritm care include indicii de inflație și productivitatea muncii.
„Este mecanismul de calcul european care va fi aplicat și în România. Iar această reformă, asumată de Guvern prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), va aduce predictibilitate evoluției salariului minim brut”, a declarat Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
Conform Hotărârii adoptate, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește și se actualizează anual cu suma dintre rata medie anuală a inflației prognozate și rata de creștere reală anuală a productivității muncii prognozate, conform formulei:
Salariu de bază minim brut t+1 = Salariu de bază minim brut t ∗ (1 + 𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑖𝑛𝑓𝑙𝑎ț𝑖𝑒𝑖𝑡+1/𝑡 100 + 𝑅𝑎𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑟𝑒ș𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑟𝑒𝑎𝑙ă 𝑎 𝑝𝑟𝑜𝑑𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡ăț𝑖𝑖 𝑚𝑢𝑛𝑐𝑖𝑖 𝑡+1/𝑡 100)
„Asta a rămas forma agreată după consultarea și cu și sindicatele, și cu patronatele. Am acceptat pentru că e în regulă pentru mediul de afaceri să aibă o predictibilitate, să nu mai vină Guvernul în decembrie să facă din pix salariul pentru anul viitor”, declară pentru Europa Liberă Daniel Urîtu, secretar general al Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) din România.
„În ultimii trei – patru ani a crescut cu peste 50% și era normal să existe ceva previzibil”, adaugă Urîtu.
Pe lângă formula de calcul, legea prevede că, dacă raportul dintre noua valoare a salariului de bază minim brut pe țară și câștigul salarial mediu brut lunar este mai mic de 52%, se negociază în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social într-o marjă cuprinsă între 47% - 52% din ponderea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut.
Campioni la creșteri, codași la venit minim
Indiferent de evoluția PIB-ului, România s-a plasat permanent în categoria statelor cu cel mai scăzut nivel al salariului minim din Uniunea Europeană (alături de Bulgaria, Ungaria, Letonia, Cehia și Slovacia).
Datele apar în studiul Blocului Național Sindical intitulat „Transpunerea în România a Directivei 2041/2022 privind salariile minime adecvate”, întocmit anul trecut de Radu Soviani și Laura Brașoveanu.
Cu 743 euro, România era în 2024 în plutonul codaș, al țărilor mai sus enumerate, cu salarii minime brute mai mici de 771 de euro.
La polul opus sunt Belgia, Germania, Olanda, Irlanda, Luxemburg, cu salarii minime care pornesc de la 1.656 euro (în cazul Luxemburgului, se înregistrează cel mai ridicat nivel – 2.571 euro).
O altă problemă, conform raportului BNS, este numărul mare al beneficiarilor de salariu minim pe economie, în România.
Studiul arată că, dacă în Uniunea Europeană, raportul este de 3 salariați cu venituri mici din fiecare 20 de salariați, în România raportul este de 7 salariați cu venituri mici la fiecare 20 de angajați.
Dezechilibrul distribuției salariale din România este demonstrat și de ponderea angajaților care câștigă sub salariul mediu pe economie: doar 2 din 10 au venituri mai mari decât salariul mediu brut.
În ceea ce privește majorarea pe care o poate suferi salariul minim anul viitor, BNS arată că, pentru anul 2026, rata medie anuală a inflației este prevăzută la 3,3% iar rata de creștere a productivității muncii este prevăzută la 1,6%, Conform formulei de calcul, noul salariu minim ar trebui să fie în jurul valorii de 4.248 lei/ lună.
Valoarea sa are implicații însă și dincolo de câmpul muncii.
Codul rutier stabilește în prezent că „un punct - amendă reprezintă valoric 5% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, stabilit prin hotărâre a Guvernului”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
