Linkuri accesibilitate

Când Macron renunță la pensie, Trump salvează Crăciunul, iar Grabar-Kitarović e dusă cu Kolinda. Revista presei internaționale


Meci Franța-Croația, Kolinda Grabar-Kitarović și Emmanuel Macron pe stadion la Moscova, 15 iulie, 2018.
Meci Franța-Croația, Kolinda Grabar-Kitarović și Emmanuel Macron pe stadion la Moscova, 15 iulie, 2018.

Imediat după victoria sa în alegeri, Boris Johnson a mers la o petrecere cu caviar a unui fost agent KGB.

Armistițiu de sărbători: presa franceză scrie pe larg despre grevele din Franța, care durează deja de două săptămâni. Emmanuel Macron le-a cerut greviștilor din transporturi un armistițiu pentru Crăciun și Anul Nou, ca să nu-și urce familiile în cap.

Ieri, duminică, iarăși, constata Libération, opt linii de metrou erau închise în Paris și doar jumătate din trenurile de mare viteză TGV în circulație.

În timpul acesta, Macron se afla în Côte d’Ivoire (Coasta de Fildeș), unde a ținut să descotorosească Franța, într-un discurs ținut la Abidjan, de acea « greșeală a Republicii [Franceze] » (« faute de la République ») care a fost colonialismul.

Macron caută acum să se debaraseze, cum o scrie Le Monde, de «zdrențele Republicii» (« oripeaux de la République »).

Una din aceste zdrențe lăsate de Franța în fostele colonii a fost până acum moneda, francul CFA, folosit în toată Africa de Vest vorbitoare de franceză. Vizita lui Macron a coincis cu anunțul că moneda din țările de acolo își schimbă de acum numele și funcționarea. Cum o rezumă la Londra The Telegraph, moneda se va numi de acum înainte Eco, va rămâne legată de euro, iar țările africane care o folosesc nu vor mai fi obligate să-și țină jumătate din rezerve în banca Franței.

Tot așa, într-o largă și continuă ofensivă de PR, Macron a anunțat, întors în Franța, că el renunță la pensia la care ar avea dreptul în virtutea funcției sale de șef al statului, dar, cum o scrie cotidianul dreptei catolice conservatoare Le Figaro, mulți reprezentanți ai opoziției de stânga au diminuat sau luat în derâdere importanța gestului. «E un lux pe care nu oricine și-l poate permite», a spus secretarul național al Partidului Comunist Francez (PCF), Fabien Roussel.

Pensia lui Macron ar fi fost egală cu salariul unui secretar de stat, adică : 6.220 euro brut pe lună. Macron a mai anunțat că renunță și să mai facă parte din Consiliul Constituțional (echivalentul Curții supreme), ai cărui membri sunt numiți pe viață, cu un salariu lunar de 13.500 euro.

La fel, prim secretarul Partidului Socialist (PS), Olivier Faure, a spus : «Că președintele decide să renunțe la unul din privilegiile sale e foarte bine. Dar pensia francezilor nu e un privilegiu.»

Gestul lui Macron de a renunța la pensie vine pe fundalul celor două săptămâni de greve declanșate de propusa nouă lege a pensiilor, care ridică vârsta pensionării la 64 de ani și introduce un sistem pe puncte.

Cotidianul Partidului Comunist Francez, L'Humanité, intervievează de altfel un expert și cercetător, Baptiste Giraud, care spune că: «Macron n-a reușit să îngroape sindicatele

Boris Johnson și prietenul său din KGB cu hotel în Crimeea și ziar la Londra

La Londra, The Guardian revelează că imediat după victoria sa în alegeri Boris Johnson a mers la o petrecere cu caviar a unui fost agent KGB, Alexander Lebedev, care nu e altul decât patronul fostului cotidian britanic, devenit site rusesc, The Independent.

Fostul ministru conservator al finanțelor, George Osborne, un apropiat al premierului Tory care a declanșat Brexitul, David Cameron, lucrează acum tot pentru acest oligarh Lebedev.

The Guardian scrie că asta pune serios sub semnul întrebării independența lui Boris Johnson față de Rusia. Tot The Guardian revelase, prin intermediul săptămânalului său The Observer, că în aprilie 2018, pe când era ministru de externe, Boris Johnson a zburat de la Bruxelles la o petrecere în Italia pentru a se întâlni cu același fost agent KGB, Alexander Lebedev, imediat după reuniunea miniștrilor de externe din NATO unde se discutase încercarea de asasinare în Anglia a unui alt fost agent KGB, Serghei Skripal.

Or, cum am precizat, Alexander Lebedev nu este altul decât patronul site-ului britanic de informații The Independent, odinioară un ziar, dar acum un site cu pretenții de informații... independente. The Guardian mai scrie că Lebedev se află în relații foarte bune cu Putin și că el este de altfel proprietarul unui complex hotelier în Crimeea ocupată de Rusia, în stațiunea Alușta.

The Independent, în schimb, relatează atacul asupra lui Boris Johnson al fostului ministru de finanțe Tory Ken Clarke. Acesta, care s-a opus Brexitului, a spus că Johnson nu exercită nici un control asupra cabinetului său și că guvernul este condus de fapt din umbră de consilierul cel mai apropiat al lui Johnson, Dominic Cummings.

Și, tot la Londra, pe o cu totul altă temă, conservatorul Sunday Times revelează că un fost polițist care l-a monitorizat pe asasinul de pe London Bridge, Usman Khan, avertizase autoritățile încă în urmă cu opt luni de pericolul pe care îl reprezenta comportamentul acestuia.

Sancțiunile SUA contra Nord Stream 2 sunt în interesul Europei

Financial Times, cotidianul finanțelor din City, îl citează pe ambasadorul SUA, care spune că opoziția Washingtonului față de construirea conductei de gaz Nord Stream 2 este în interesul Europei. UE şi Berlinul au criticat sancțiunile americane impuse gazoductului Nord Stream 2, aflat în centrul unei bătălii economice şi geopolitice între Washington şi Bruxelles.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacității de transport a Nord Stream 1 până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale rusești va ajunge direct în Germania, pe sub Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

La rândul său, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat duminică agenției de presă Interfax că sancțiunile SUA nu vor putea opri construirea conductei. Lavrov a mai spus că Rusia e gata în schimb să lase SUA să inspecteze rachetele de tip "Sarmat" ("Сармат").

Trump salvează Crăciunul

Cât despre Donald Trump, același The Independent mai scrie că el a pretins în weekend, într-un discurs în fața unor studenți conservatori, că el a salvat Crăciunul!

Trump le-a spus studenților că stânga duce un „war on Christmas” și că leftiștii nu mai lasă pe nimeni să zică ‘Merry Christmas’. Datorită lui, însă, s-a mândrit Trump, se spune acum din nou ‘Merry Christmas’.

Partizanii incondiționali ai lui Trump vor putea spune de acum înainte că așa cum Reagan a salvat Occidentul, Trump a salvat Crăciunul de comuniști.

Trump a reușit, de altfel, după ce a insultat-o pe șefa democrată a Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, spunând că aceasta nu mai are dinți, și a râs de văduva unul congresman legendar decedat în februarie, să îl atace pe redactorul șef al venerabilei reviste creștine Christianity Today, fondată de predicatorul Billy Graham.

Această foarte conservatoare publicație, Christianity Today, a reacționat de îndată, cerând într-un editorial fără precedent ca Trump să fie înlăturat de la Casa Albă.

Cum se vede, spiritul Crăciunului suflă fără opreliști.

Când Grabar-Kitarović e dusă cu Kolinda

Duminică, în ajun de sărbători și colinde, a avut loc prima rundă a alegerilor prezidențiale în Croația. Cum o anunța deja ieri noapte cotidianul din Zagreb Jutarnji List, președinta în funcțiune, Kolinda Grabar-Kitarović, a ieșit a doua, cu doar 26,6% din voturi, depășită de liderul opoziției social-democrate Zoran Milanović, cu aproape 30%. Al treilea candidat, « cântărețul patriot » Miroslav Škoro, cu 24%, a fost eliminat.

Cotidianul din Zagreb rival lui Jutarnji, Večernji List, constată că actuala președintă Grabar-Kitarović și-a realizat cel mai mare scor printre votanții croați din Serbia și Bosnia, în vreme ce cântărețul Škoro, eliminat, a primit cele mai multe voturi în Germania.

Kolinda Grabar-Kitarović și-a câștigat admirația în străinătate, mai ales prin apariții precum cea cu ea îmbrățișându-se cu Macron sub ploaie, la campionatul de fotbal FIFA de la Moscova din iulie anul trecut (cf. foto). În Croația, însă, ea este mult mai puțin apreciată, cum o arată și scorul ei din alegeri, iar ziariștii croați care cunosc situația din România, o compară des cu Elena Udrea.

Când a devenit președintă, ea a avut ca mesaj electoral un amestec de glamour cu faptul că ea, femeie de la țară, știe și azi cum să mulgă vacile.

Fostul ei protector, premierul conservator Ivo Sanader, actualmente condamnat la zece ani închisoare pentru corupție, o numise ambasadoare, apoi într-un post înalt la NATO, pentru merite necunoscute. Acasă la ea, ea e faimoasă mai ales pentru o serie de foarte stânjenitoare gafe diplomatice comise ca președinte.

Astfel, în martie 2018, înainte de dansul în ploaie de la FIFA, ea a stârnit un uriaș scandal când, în vizită la Buenos Aires, a mulțumit Argentinei că imediat după al Doilea Război Mondial a primit atât de mulți « patrioți croați » care « au găsit libertatea în Argentina ».

Acei « patrioți croați » care « au găsit libertatea în Argentina » erau de fapt lunga serie de criminali de război pro-naziști ustași (ustaša), în frunte cu Ante Pavelić.

Pentru comparație, e ca și cum, în vizită în Spania, președintele României ar mulțumi guvernului de azi pentru că Franco i-a primit pe toți legionarii, împreună cu Horia Sima, « patrioți români » care « au găsit libertatea în Spania».

Gestul ei a fost grosolan din toate punctele de vedere, pentru că în primul rând a pus în mare încurcătură gazdele.

Ursula not very Handy

O altă politiciană care intrigă și e simpatizată în afara țării ei, unde opiniile sunt majoritar negative, Ursula von der Leyen, are și ea noi și mari probleme: în Germania, subiectul numărul unu a devenit telefonul ei cu conținutul șters, reinițializat, obliterat în totalitate.

Comisia parlamentară de anchetă asupra unor consilieri ai actualei șefe a Comisiei Europene din vremea când ea era ministra apărării, consilieri despre care se bănuiește că ar fi fost plătiți excesiv și ilegal, a descoperit că telefonul ei de serviciu de atunci a fost șters și curățat de orice informație.

Straniul caz a fost dezvăluit de săptămânalul Der Spiegel, care vorbește despre cum telefonul mobil („Handy’’) al lui von der Leyen din vremea ministeriatului apărării este în mod suspect total gol, la o lună după ce ea a plecat în fruntea Comisiei Europene. Un deputat ecologist din comisie, specialist în chestiunile militare, Tobias Lindner, a depus plângere pe lângă procuratura Berlinului pentru « distrugerea de dovezi » în cadrul unei anchete.

Handy = telefon mobil în germană. Asta ne îngăduie și o reflecție lingvistică finală, despre cum obiecte sau noțiuni fundamentale cotidiene își iau numele din altă limbă... însă un nume care este inexistent sau neuzual în acea limbă. Așa a fost, de pildă, cu românescul pickup [picap], gramofonul modernizat pentru a asculta înregistrări pe discuri de vinil, termenul pickupnefiind niciodată folosit în engleză pentru acel dispozitiv (în SUA, pick-upeste... o camionetă). La fel, în germană un telefon mobil este numit în mod misterios... Handy, cum nu s-a spus absolut niciodată în engleză.

Dar să nu uităm că tot de la o greșeală lingvistică a venit numele acelui mic aparat portabil pentru ascultat casete pe care un japonez nevorbitor de engleză l-a numit odată... walkman, numele rămânând pe vecie, chiar și după dispariția hilarului obiect.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG