Linkuri accesibilitate

Buletin de știri 29 noiembrie 1989


Germany/Romania - Kohl în vizită la Ceauşescu, 1976 (Fototeca Comunismului românesc, ANIC)
Germany/Romania - Kohl în vizită la Ceauşescu, 1976 (Fototeca Comunismului românesc, ANIC)

Miercuri 29 noiembrie 1989

Vreme rece și foarte rece noaptea și dimineața. Cerul variabil. Ninge trecător și slab în nord și nord-est. Vântul bate moderat dar cunoaște intensificări de până la 90 de km de oră în zonele de munte. Minimele termice nocturne sunt cuprinse între -15 și – 5 grade, chiar mai scăzute în depresiuni și zona subcarpatică. Temperaturile maxime se situează între -5 și +5 grade izolat mai ridicat în zonele deluroase până la 9-10 grade. Dimineața pe alocuri este ceață cu depuneri de chiciură îndeosebi în zonele joase.

Vreme de patru ore, până la prânz, Ceaușescu reface contactele cu masele. Era în scădere de popularitate: cu 24 de ore înainte Nadia Comăneci trecuse clandestin granița, în Ungaria și de acolo a plecat în Statele Unite unde, odată ajunsă a cerut azil politic, declarând: Sunt foarte fericită să fiu aici, am vrut de multă vreme să vin aici. Nu te-ai fi așteptat de la o eroină a muncii socialiste.Nadia era extrem de populară, chiar dacă se retrăsese din competiții. Se zvonea că fusese abuzată de Nicu Ceaușescu și oamenii empatizau cu ea. Nicolae Ceaușescu simțea nevoia să contracareze această proastă dispoziție publică prin băi controlate de mulțime. Tocmai le mărise salarii, pensii, alocații, se pregătea să facă și alte găuri în buget pentru a nu fi silit să schimbe nimic la nivel politic. Credea că marea greșeală a cehoslovacilor (premierul cehoslovac Ladislau Adamec acceptase pe 28 noiembrie să fie organizate alegeri libere, să acorde libertatea presei, asocierii și să condamne intervenția țărilor Tratatului de la Varșovia în Cehoslovacia în 1968. Cu o zi înainte sindicatele declanșaseră greva generală), germanilor (în acea zi, cancelarul vest-german Helmuth Kohl prezenta un plan în 10 puncte pentru reunificarea celor două Germanii) și ungurilor a fost că nu au ținut legătura cu masele muncitoare așa că a reluat vizitele de lucru: vizitează uzina 23 August, Întreprinderea de mașini-unelte și agregate, Institutul de cercetare științifică și inginerie tehnologică pentru mașini-unelte, Tricodava și Centrul național de fizică). Peste tot s-a înconjurat de activiști cu căști de protecție pe cap care i-au transmis „cele mai calde sentimente de dragoste și stimă, pentru grija ce o acordă dezvoltării și modernizării economiei naționale, ridicării nivelului de viață material și spiritual al întregului popor” ținând să-și asigure Eroul între eroi că „nu vor precupeți niciun efort pentru îndeplinirea exemplară a planului” după cum sună raportul oficial despre aceste vizite. Însă nimeni nu a uitat să pomenească și de consoarta lui Ceaușescu, Elena, „președintele Consiliului Național al Științei și Învățământului” care a fost esențială „în orientarea și dezvoltarea activității de cercetare științifică și inginerie tehnologică, în toate domeniile.” Toți șefii instituțiilor, fabricilor și uzinelor vizitate „au raportat” cum stau cu planul, cum au aplicat orientările și indicațiile politice, cum stau cu productivitatea și, mai ales, cu exporturile pentru că Ceaușescu, diabetic, era dependent de mierea devizelor provenite direct din schimburile comerciale. Toate obiectivele vizitate sunt înființate în anii edificării socialiste, ba chiar imediat după ce Ceaușescu a ajuns secretar general, la Congresul IX, și peste tot Ceaușescu a ținut câte un mic speech laudativ și încurajator. Doar la Centrul Național de Fizică, unde a fost întâmpinat de ministrul educației Ion Ursu, de Cornel Mihulecea, președintele Comitetului de Stat pentru Energie Nucleară,Marin Ivașcu directorul Institutului Central de Fizică. Valentin Ceaușescu, secretar științific al Institutului și Ion Dodu Bălan, rectorul Universității București, Ceaușescu s-a simțit îmboldit să țină un discurs ceva mai sofisticat spunând că le apreciază realizările dar, că fizica e un domeniu în mișcare și că mai sunt multe de făcut. „Va trebui să facem astfel ca realizările din domeniul fizicii să aibă un rol tot mai important în dezvoltarea țării, în făurirea societății socialiste și comuniste, în ridicarea bunăstării generale a poporului. Atunci vom putea spune că cei ce lucrează în domeniul fizicii au muncit bine.”

Conform agendei sale, Ceaușescu l-a primit în vizită de bun rămas pe ambasadorul Poloniei, Jerzy Wozniak, retras probabil din motive de schimbare de guvern și politică externă la Varșovia. Apoi a avut o scurtă ședință de lucru pe probleme de comerț exterior și o ședință de lucru în legătură cu Rezoluția Congresului al XIV-lea. Era ultima ședință pe acest subiect. A doua zi documentul va fi publicat în toată presa. Aceasta este, de fapt, o prescurtare a raportului prezentat de Ceaușescu de la tribuna Congresului. Astfel că vorbește despre „rolul și misiunea istorică ce revin clasei muncitoare de a lichida orânduirea împărțită în clase antagoniste și de a făuri o nouă orânduire, fără clase exploatatoare și fără asupritori etc.etc” spunând deopotrivă că viitorul omenirii este socialismul, indiferent cât s-ar împotrivi statele imperialiste: „toate popoarele vor păși pe această cale, asigurându-și o viață demnă, de libertate și independență, de bunăstare și fericire.” Apoi îl laudă iar și iar pe Ceaușescu că a pus țara pe făgașul socialismului, marcând toate intersecțiile istorice cu marile sale realizări și ctitorii. Socialismul, stabilește Congresul, este cea mai înaintată formă de organizare social politică și trebuie păstrat în avangarda mișcărilor revoluționar-muncitorești. Pentru aceasta „va trebui să se asigure buna funcționare a consiliilor și comisiilor de judecată, participarea maselor largi la activitatea de apărare a ordinii, a apărării proprietății socialiste, a bunei conviețuiri sociale. Este necesar totodată să se perfecționeze continuu activitatea organelor de ordine internă, ale miliției și securității în vederea apărării cu fermitate a proprietății întregului popor și cooperatiste, a bunurilor poporului, a muncii și vieții tuturor cetățenilor, a cuceririlor noastre revoluționare.” Pentru că integritatea și independența patriei sunt cruciale, Congresul consideră că trebuie acordată în continuare „toată atenția capacității de luptă a armatei, participării active a întregului popor la apărarea cuceririlor revoluționare, a independenței și suveranității, a societății noastre socialiste” și pentru aceasta se va întări colaborarea armatei cu gărzile patriotice, cu detașamentele de PTAP și cu toate celelalte formațiuni de luptă și apărare. „Congresul subliniază că apărarea patriei și a socialismului este și trebuie să fie întotdeauna opera întregului popor, care trebuie să-și asigure un viitor liber, independent, așa cum îl dorește!” De asemenea, Congresul stabilește că Expunerea din octombrie a lui Ceaușescu, cea despre problemele socialismului, ale activității ideologice, politico-educative, de formare a omului nou, să devină programul partidului în ceea ce privește activitatea ideologică. Apoi referindu-se la Raportul lui Ceaușescu și chestiunea acordurilor încheiate cu Germania hitleristă, rezoluția spune că Congresul „subliniază necesitatea trecerii la tratative între statele interesate în vederea încheierii tratatelor de pace și lichidării cu desăvârșire a urmărilor celui de-Al Doilea Război Mondial” în paralel cu contestarea și anularea tuturor acordurilor încheiate cu Hitler.

La cinematograful Studio din București a fost celebrată Ziua eliberării Albaniei și a victoriei revoluției populare. A avut loc Gala filmului albanez și un spectacol la care au luat parte membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, reprezentanți ai Consiliului Culturii și Educației Socialiste, ai Institutului Român pentru Relații Culturale cu Străinătatea. Au venit și reprezentanți ai Asociației cineaștilor, oameni de artă și de cultură și gazetari.

Și tot pentru că se țineau de aniversări, sărbătoriri, comemorări și alte sindrofii să consemnăm greutatea pe care o dau politrucii lui Ceaușescu zilei naționale a Iugoslaviei, alt insubordonat al blocului socialist care nu răspundea comenzilor Kremlinului. Cumva Ceaușescu se simțea mai bine trimițând telegrame la Tirana și la Belgrad decât la Moscova. Ambasada iugoslavă la București a oferit o recepție la care au fost invitați membri ai CPEx, reprezentanți guvernamentali, adjuncți de secie din CC și alții de același calibru. Ambasadorul se va fi simțit obligat să întindă masă mare și după ce Ceaușescu a trimis telegrame separate lui Ianez Drnovșek, președintele Prezidiului RSFI și lui Milan Pancevski, președintele Prezidiului CC al Uniunii comuniștilor din Iugoslavia în care le spune în esență același lucru care, spus de două ori, are o greutate de două ori mai mare: invocă înțelegerile bilaterale la nivel înalt și-și exprimă convingerea că relațiile se vor adânci și consolida, „în interesul popoarelor noastre, al cauzei socialismului, securității, colaborării și păcii în Balcani, în Europa și în lume.” Ceaușescu era extrem de interesat de politicile balcanice și de crearea unui spațiu cumva autonom în peninsulă, ca alternatică a Tratatului de la Varșovia. A fost mereu sensibil la problemele regionale și așa se și explică relațiile mai apropiate cu, de pildă, Jivkov. Și Nicolae Giosan, președintele Marii Adunări Naționale, a trimis o telegramă de felicitare președintelui Adunării RSF Iugoslabia, Slobodan Gligorievici iar Ministrul afacerilor externe, Ion Stoian, a trimis o altă telegramă secretarului federal pentru afaceri externe al RSFI, Budimir Loncear. Șirul telegramelor nu s-a terminat aici. Pe adresa diverselor instituții de putere, cultură și artă de la Belgrad au venit zeci de telegrame cu același conținut dar expeditori diferiți în care erau lăudate legăturile tradiționale de prietenie între cele două țări etc.etc. O campanie de cucerire sentimentală care nu a apucat să-și culeagă roadele din motive „materialist istorice” (Revoluția română, războiul din fosta Iugoslavie etc.) Iubirea abia înmugurită a murit în câteva luni.

La televizor programul începe la ora 19.00 cu Telejurnal. Înfăptuim hotărârile marelui forum al comuniștilor români. La 19.30, Congresul al XIV-lea – Congresul marilor victorii socialiste. Prodigioasa activitate a tovarășului Nicolae Ceaușescu – contribuție hotărâtoare la progresul multilateral al României socialiste. Documentar. La 19.55, Trăim decenii de împliniri mărețe. Versuri și cântece patriotice, revoluționare. La 20.25, Hotărârile Congresului al XIV-lea al partidului – mobilizator program de muncă pentru întregul nostru popor. La 20.45, File de glorioasă istorie. Partidul Comunist Român – continuatorul celor mai înaintate tradiții de luptă ale poporului pentru unitate, independență și progres. Documentar. La 21.05, Documentele adoptate de Congresul al XIV-lea – strălucit program de acțiune revoluționară pentru tineret, pentru întreaga națiune. La 21.25, Imagini din R.P.S. Albania. La 21.40, Te cântăm, iubită țară! Muzică ușoară românească. La 21.50, Telejurnalul iar la 22.00 programul se închide.

Circul București anunță că până la 10 decembrie, nicio zi în plus, Circul din Sofia va susține spectacolul extraordinar Arena atracțiilor. În reprezentație: dresuri de tigri, urși, câini acrobați, cămile, yaci, elani, maimuțe și șerpi. Cascadorie pe cal. Numere acrobatice de mare atracție. Momente comice cu Bobby și Palio.

În Sala Studio a Ateneului, Treptele afirmării artistice iar la Muzeul de artă al RSR, Tinerii și marea literatură camerală. La Opera Națională, reprezentație cu Nabucco. La Teatrul de Operetă, Prințesa circului. În Sala Mare a Teatrului Național, Ploșnița. În sala Atelier, Clovnii. La Bulandra, Noțiunea de fericire. La Teatrul de Comedie se joacă Scaiul iar la Nottara, Burghezul gentilom, în Sala din Magheru și Amintirile Sarei Bernhardt, în Sala Studio. La Teatrul Mic, Amurgul burghez. La Teatrul Foarte Mic, în spectacol Ușile împărătești. La Giulești, sala Majestic, Iarna când au murit cangurii. Studenții la actorie de la IATC au spectacol cu piesa Nu sunt Turnul Eiffel. Ansamblul Rapsodia Română a programat spectacolul Anotimpuri.

La cinematografe rulează Mircea, Revanșa, Dezrădăcinatul, Comoara din Valea Șerpilor, Umbre ale trecutului, Nu vă jucați cu dragostea! Drăguța Aelita, Prezumție la nevinovăție, Misterele Bucureștilor, Masca de argint, Un comisar acuză, Declarație de dragoste, Cei care plătesc cu viața, Rochie albă de dantelă.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG