Premieru Marcel Ciolacu a declarat că bugetul de stat pentru 2025 vine fără modificări de taxe şi impozite și prevede sume importante pentru investiţii şi dezvoltare. În paralel se reduc cheltuielile statului, cu 0,5% din PIB, a mai spus premierul.
„Investiţiile ajung la un nou record – 150 de miliarde de lei, un plus 30 de miliarde faţă de anul trecut”, a declarat Marcel Ciolacu în debutul şedinţei de Guvern de sâmbătă.
Ciolacu afirmă că 20% din cheltuielile totale din 2025 reprezintă investiţii iar guvernul își propune să protejeze puterea de cumpărare mai ales a persoanelor cu venituri mici.
„În 2025, câştigul salarial net va creşte cu 6,1%, peste nivelul inflaţiei de 4,4%. Am insistat să acordăm un sprijin financiar pentru pensionarii cu venituri mici”, a mai declarat premierul.
Premierul a mai precizat că Guvernul va aloca în 2025 11 miliarde de leo Programelor Anghel Saligny şi PNDL, 8,2 miliarde proiectelor PNRR şi 3,3 miliarde celor din fonduri europene.
„Cea mai mare miză a acestui buget este exploatarea la maxim a fondurilor europene disponibile”, a mai declarat premierul.
Premierul a anunţat o colectare mai bună a veniturilor în luna ianuarie.
După ședința de Guvern, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a spus că bugetul este unul echilibrat.
„Este un buget cumpătat, bazat pe o prognoză prudentă, un buget echilibrat. (...)Avem bani suficienți pentru salarii, pensii și ajutoare sociale”, a spus ministrul.
Bugetul conceput de Ministerul Finanțelor (MF) prevede un deficit de 7,04% în acest an și e calculat pornind de la o inflație estimată de 4,4%. De asemenea, bugetul de stat se bazează pe o creștere economică de 2,5%, ceea ce înseamnă o valoare estimată a Produsului Intern Brut de 1.912 miliarde de lei.
„La mijlocul anului viitor vom ajunge la un PIB de 2.000 miliarde lei, adică 400 miliarde euro, dublu faţă de anul 2018. Este un semn clar că România intră într-o altă ligă economică”, a afirmat premierul la ședința de Guvern de sâmbătă.
Ministerele Culturii, Agriculturii și Afacerilor Externe, precum și Parlamentul și Administrația Prezidențială primesc bugete mai mici față de anul trecut.
De cealaltă parte, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Transporturilor, Ministerul Educației și Ministerul Muncii primesc majorări bugetare. La fel și Secretariatul General al Guvernului.
Proiectul de buget aprobat de Guvern estimează venituri bugetare de aproape 668 miliarde de lei (34,9% din Produsul Intern Brut) și cheltuieli de peste 802 miliarde de lei (41,9% din PIB). Deficitul bugetar este estimat la 7,04% din PIB.
Reprezentanții mediului de afaceri nu sunt la fel de optimiști în privința promisiunii premierului și a ministerului Finanțelor, Tanczos Barna, că în 2025 nu vor apărea majorări de taxe și impozite.
Președintele Romanian Business Leaders, Marius Stefan, declară pentru Europa Liberă, într-un interviu SmartJob care va fi difuzat săptămâna viitoare, că diferența dintre veniturile și cheltuielilor statului e enormă, de peste 26%.
Prin urmare, spune el, în lipsa unei absorbții mari a fondurilor europene, Guvernul va fi, cel mai probabil, nevoit să majoreze taxe și impozite.
„Va veni luna iunie, ne vom uita pe execuția bugetară, vom vedea câte sume au venit de la UE și mesajul public va fi: Uniunea Europeană nu ne-a dat banii așa cum am crezut noi. Și atunci, cel mai probabil va fi veni un mesaj: trebuie să facem ceva și rezultă răspunsul probabil, care nu va fi scăderea semnificativă a cheltuielilor publice, ci majorarea taxelor și impozitelor”, mai spune Marius Ștefan.
Consiliul Fiscal: bugetul e optimist
Un raport preliminar al Consiliului Fiscal (CF) susține că proiectul de buget pentru 2025 este optimist și conține riscuri importante, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.
Consiliul Fiscal mai susține că diminuarea deficitului bugetar va fi dificilă și va avea nevoie de măsuri suplimentare pe termen mediu și lung
CF consideră acest obiectivul proiectului de buget de a ajunge la 7%, de la 8,65% în 2024, e foarte ambițios.
Riscul ca acest nivel să nu fie atins vin, în principal, din:
- supraevaluarea veniturilor la buget. CF estimează venituri mai mici cu aproximativ 9,7 miliarde lei (circa 0,5% din PIB) față de cifrele din proiectul de buget.
- subevaluarea cheltuielilor de la buget. CF susține că va mai fi nevoie de 4,5 miliarde lei în plus față de cele prevăzute în buget pentru cheltuieli cu bunuri, servicii și dobânzi.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
