Linkuri accesibilitate

Bosnia-Herțegovina trimite note de protest țărilor care au votat împotriva rezoluției ONU despre Srebrenica


Rudele musulmanilor bosniaci uciși la Srebrenica se îmbrățișează după ce au văzut la televizor votul din Adunarea Generală ONU, joi, 23 mai.
Rudele musulmanilor bosniaci uciși la Srebrenica se îmbrățișează după ce au văzut la televizor votul din Adunarea Generală ONU, joi, 23 mai.

Ministrul de Externe al Bosniei și Herțegovinei, Elmedin Konakovic, a spus că țara sa va trimite vineri note de protest tuturor țărilor care au votat împotriva rezoluției prin care ONU a declarat ziua de 11 iulie Ziua Internațională de Comemorare a Genocidului de la Srebrenica.

Konakovic a spus că opunându-se documentului adoptat la 23 mai, țările respective s-au făcut vinovate de negarea genocidului și de glorificarea criminalilor de război.

Rezoluția a fost aprobată cu 84 de voturi pentru, 19 împotrivă și 68 de abțineri. ONU are 193 de membri.

„Credem că cei care au votat împotrivă s-au pus de partea autorilor de crime de război și nu respectă deciziile justiției internaționale. Asta este obligația noastră omenească”, a spus Elmedin Konakovic, citat de presa din Balcani.

Grupul țărilor care s-au opus a fost condus de Serbia, care nu recunoaște drept genocid uciderea a 11.000 de bărbați și băieți musulmani în iulie 1995 de către forțele armate ale sârbilor bosniaci, sprijinite de Belgrad.

Președintele naționalist al Serbiei, Aleksandar Vucic, și conducerea entității sârbe bosniace, Republica Srpska, s-au opus vehement adoptării rezoluției, declarând că aceasta numește Serbia drept „națiune genocidă”.

Alte țări care au votat împotrivă miercuri la ONU au fost aliații politici ai Serbiei, ca Rusia, China, Belarus, Ungaria, Siria sau Cuba.

Textul rezoluției condamnă orice negare a genocidului de la Srebrenica „ca eveniment istoric”. De asemenea, „condamnă fără rezerve acțiunile care îi glorifică pe cei condamnați pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid de către instanțele internaționale, inclusiv pe cei responsabili de genocidul de la Srebrenica”.

Proiectul, sprijinit de către Germania și Rwanda, cere, de asemenea, Națiunilor Unite să pregătească un program de informare și invită țările, organizațiile, organizațiile societății civile și altele să comemoreze ziua de 11 iulie cu „educație adecvată și activități de sensibilizare a publicului” în memoria și onoarea victimelor.

Crimele au început în perioada finalului războiului din Bosnia (1992-1995), care a izbucnit după destrămarea Iugoslaviei - sârbii bosniaci au atacat celelalte două populații etnice principale ale țării, croații și musulmanii bosniaci.

Pe 11 iulie 1995, sârbii bosniaci au pătruns în Srebrenica, zonă protejată de ONU, țintele lor fiind bărbați și băieți bosniaci. Cei care au încercat să scape au fost urmăriți prin pădure și prin munții din jurul orașului.

Curtea Internațională de Justiției, cel mai înalt tribunal al ONU, a decis în 2007 că actele comise la Srebrenica constituie genocid - de altfel, hotărârea Curții este inclusă în rezoluția votată miercuri. (M.Ț.)

Știre redactată cu ajutorul Europei Libere România.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG