Linkuri accesibilitate

Belgia | Peste 400 de imigranți fac greva foamei de două luni, cerând reședință legală


O parte din cei peste 400 de imigranți ilegali care fac greva foamei s-au strâns într-o biserică din Bruxelles.
O parte din cei peste 400 de imigranți ilegali care fac greva foamei s-au strâns într-o biserică din Bruxelles.

Peste 400 de imigranți ilegali fac greva foamei la Bruxelles de două luni, cerând ușurarea modului de obținere a reședinței legale prin recunoașterea legală și accesul la serviciile sociale.

Săptămâna trecută, peste 300 dintre protestatari au început să refuze să bea apă. Cel puțin patru imigranți și-au cusut buzele și cinci au încercat să se sinucidă, atrăgând atenția asupra protestelor.

Dacă trebuie să murim pentru a obține documentele de care avem nevoie, atunci vom muri. Suntem cu toții belgieni. Suntem aici”, a declarat un imigrant. Unul dintre imigranți a înghițit o lamă și altul câteva baterii și o brichetă.

This image contains sensitive content which some people may find offensive or disturbing.
Amine Khodjaoui este un tânăr de 29 de ani din Algeria. El este unul dintre imigranții care și-au cusut buzele în semn de protest.
Amine Khodjaoui este un tânăr de 29 de ani din Algeria. El este unul dintre imigranții care și-au cusut buzele în semn de protest.
This image contains sensitive content which some people may find offensive or disturbing - Click to reveal
Amine Khodjaoui este un tânăr de 29 de ani din Algeria. El este unul dintre imigranții care și-au cusut buzele în semn de protest.

Imigranții s-au strâns la două universități și în biserica Béguinage din Bruxelles. Majoritatea provin din Asia de Sud și Africa de Nord și lucrează în Belgia de ani buni, dar și-au pierdut slujbele în timpul pandemiei. În momentul de față, nu există un mecanism standardizat pentru obținerea reședinței permanente, care este acordată de la caz la caz.

Implor autoritățile belgiene să ne lase să muncim, ca alții. Vreau să plătesc impozite, vreau să-mi cresc copilul aici, în acest oraș modern”, a mărturisit pentru Reuters Kiran Adhikeri, un imigrant din Nepal care înainte de pandemie lucra ca bucătar. Acesta este unul dintre zecile de imigranți înfometați care zac fără vlagă într-o cameră plină. Personalul medical îi hidratează cu perfuzii cu soluție salină.

„Nu cerem un miracol, ci un drept fundamental - un permis de reședință care să ne lase să lucrăm legal și cu demnitate”, a declarat Ahmed, unul dintre purtătorii de cuvânt ai protestatarilor.

Imigranții au agățat, printre altele, un steag al Belgiei în biserica ocupată.
Imigranții au agățat, printre altele, un steag al Belgiei în biserica ocupată.

În biserica în care s-au strâns o parte din protestatari, peste patul fiecăruia se află o plăcuță improvizată care menționează meseria fiecăruia. Tâmplar, electrician, asistentă, coafeză.

Problema este că oficialii nu știu cine suntem”, a explicat Mohammed, care a venit în 2010 în Belgia pentru a studia științe biomedicale la facultate. Dacă ar ști, „și-ar da seama imediat că suntem oameni cu potențial, care cunosc țara, care respectă valorile și principiile Belgiei.”

Guvernul Belgiei a refuzat să negocieze cu imigranții care fac greva foamei, începând din 23 mai. Săptămâna aceasta, au refuzat oficial să regularizeze statutul celor 150 de mii de imigranți nedocumentați din Belgia. Două dintre cele 7 partide din coaliția de la guvernare au amenințat că vor abandona coaliția dacă va muri vreunul dintre imigranți.

Mulți dintre protestatari au fost spitalizați pentru a li se salva viața.
Mulți dintre protestatari au fost spitalizați pentru a li se salva viața.

Doi oficiali de la ONU au rugat guvernul să le ofere protestatarilor măcar permise temporare de reședință. „Informațiile pe care le-am primit sunt alarmante și câțiva dintre acești oameni sunt în pragul morții”, a declarat raportorul special pentru drepturile omului al ONU.

90 de europarlamentari au trimis o scrisoare către premierul Belgiei, cerând statut legal pentru protestatari. „Ca membri ai Parlamentului European, cerem să le aprobați cererile pentru reședință și permis de muncă”, au scris europarlamentarii.

Singurul compromis admis de Sammy Mahdi, ministrul pentru migrație și azil, a fost crearea unei zone neutre în jurul uneia dintre bisericile în care se află protestatarii. În zona neutră, aceștia pot primi informații individuale despre obținerea statutului legal de imigrație.

Majoritatea celor care fac greva foamei de două luni nu se mai pot ține pe picioare.
Majoritatea celor care fac greva foamei de două luni nu se mai pot ține pe picioare.

„Nu poți să crezi că dacă vii aici timp de câțiva ani, ai permisiune automat să rămâi. Regulile vor rămâne aceleași”, conform lui Mahdi. Ministrul vrea să evite acordarea dreptului de reședință în masă, de frică că va declanșa un lanț de proteste similare din partea altor imigranți nedocumentați. În 2018, guvernul condus de Charles Michel a căzut după ce unul dintre partide a părăsit coaliția, în urma aprobării parlamentului a unui pact de migrație cu ONU.

Peste 43 de mii de oameni au semnat până acum o petiție pentru recunoașterea legală a imigranților.

XS
SM
MD
LG