Linkuri accesibilitate

Covid-19 | Avertismentele experților despre pericolele din luna august


Luna august ar putea însemna riscuri în ceea ce privește răspândirea coronavirusului în contextul în care nu destui români sunt vaccinați cu cel puțin o doză. Medic de la Institutul Matei Balș din București: „România ar fi putut să stea mai bine”
Luna august ar putea însemna riscuri în ceea ce privește răspândirea coronavirusului în contextul în care nu destui români sunt vaccinați cu cel puțin o doză. Medic de la Institutul Matei Balș din București: „România ar fi putut să stea mai bine”

Avertismente despre răspândirea variantei Delta în România au fost date în trecut de către epidemiologi și experți. Această tulpină a virusului ar putea însemna un risc pentru că are o transmisibilitate mai mare. Cu ce probleme ne-am putea confrunta în luna august?

Experții în sănătate prevăd o creștere a numărului de cazuri de Covid-19 în luna august și septembrie, lucru care ar putea fi agravat și de întoarcerea românilor din concedii în străinătate. Grecia, una dintre cele mai populare destinații pentru vacanțe, se află pe lista roșie.

Europa Liberă a vorbit cu medicul epidemiolog Adrian Marinescu, de la Institutul Matei Balș din București, pentru a afla cum vede luna august.

Medicul a spus că România a intrat în valul al patrulea - „vorbim de o realitate”, spune el.

Eu sper ca acest val al patrulea să fie un val al echilibrului

Creșterea numărului de cazuri a fost una constantă în ultimele săptămâni, lucru despre care medicul a spus că va continua și în august.

Ceea ce este evident este că și România a intrat în valul al patrulea. Nu înseamnă că vorbim de panică sau de teamă, vorbim de o realitate. Înseamnă număr mare de infecții cu o creștere care nu e explozivă dar, așa cum ați văzut în ultimele săptămâni, e o creștere constantă și va continua și în august”, a spus Adrian Marinescu pentru Europa Liberă.

Epidemiologul Emilian Popovici a spus pentru Europa Liberă în trecut provocarea lunii august va fi riscul de răspândire a variantei Delta.

Intensificarea vaccinării este o soluție pentru combaterea creșterii numărului de cazuri în următoarele luni. Vaccinarea poate reduce din severitatea bolii, explică domnul doctor Marinescu.

Ceea ce este important este ca între aceste infecții să aveam un procent mic de forme severe și de pacienți care să se interneze. Eu sper ca acest val al patrulea să fie un val al echilibrului și să avem un număr de infecții dar cu mai puțini pacienți cu forme severe sau cu forme medii pentru că atunci lucrurile vor fi mult mai simple.”

Vaccinarea e un gest de normalitate

Medicul a explicat că de la mijlocul lunii august, creșterea „se va vedea mai clar”. Aceasta va continua apoi în toamnă, estimează el. Acest lucru înseamnă că imunizarea va fi cea mai importantă prioritate, iar vaccinarea este văzută de el drept cea mai bună soluție.

Aici e de văzut cât de mult reușim să creștem procentul celor care sunt imunizați. Când spun imunizare mă refer și la vaccinare și la cei care au trecut prin boală. Sigur creșterea pe care o vom face, sper eu, va fi cea legată de vaccinare. Nu ne dorim să ne infectăm pentru a avea imunitate, ci ne dorim să ne vaccinăm pentru a ne proteja.”

Doza a treia este o altă soluție pusă în discuție - o doză a treia sub formă de rapel. Președintele Comitetului de coordonare a vaccinării, Valeriu Gheorghiță, a spus că vaccinarea cu o nouă doză ar putea începe în septembrie. Acesta a mai spus marți că rapelul ar fi administrat persoanelor cu un risc epidemiologic ridicat, personalului medical, personalului din domeniul ajutorului social, persoanelor cu boli cronice și celor cu vârsta de peste 65 de ani.

Este foarte probabil ca din luna septembrie să avem această decizie de a administra doza trei sau rapelul. Practic, ar veni la 8 luni de la debutul campaniei de vaccinare. În primul rând, pentru personalul medical care, repet, se află la risc crescut de expunere față de această infecție și continuând cu pacienții vulnerabili, cei peste 65 de ani și cei aflați în evidență cu boli cronice”, a spus Valeriu Gheorghiță.

În schimb, campania de vaccinare a României nu este unde ar trebui să fie, după cum spune și doctorul Marinescu - „România ar fi putut să stea mai bine”.

Din păcate am pornit în forță și am continuat ceva mai puțin bine noi românii. Rata de vaccinare este relativ scăzută și în alte țări din Europa și în afara Europei.

Totuși România ar fi putut să stea mai bine. E clar că de acum în colo trebuie să avem suficientă răbdare, mă refer la specialiști și autorități, astfel încât mesajele să fie repetate cât mai clar, să fie simple și să transmită faptul că până la urmă vaccinarea e un gest de normalitate către normalitate și trebuie perceput ca atare.

Programul de vaccinare

Campania de vaccinare a lui Valeriu Gheorghiță a avut ca scop direcționarea atenției către mediul rural, scopul fiind ca la sfârșitul lunii august, cele peste 2,800 de comune din România să aibă populația vaccinată.

Pentru a realiza acest lucru, colonelul a spus că atenția va cădea asupra vaccinării cu ajutorul echipelor mobile. El numește această inițiativă „Orașul vaccinează satul”.

Am pornit în forță și am continuat ceva mai puțin bine

În prezent, 25.79% dintre români sunt vaccinați cu cel puțin o doză. O imunizare mai amplă ar necesita mobilizarea autorităților și accelerarea programelor cum este cel al lui Valeriu Gheoghiță.

La 29 iulie, peste 10,000 de persoane s-au vaccinat cu prima doză și peste 4,000 cu a doua, o scădere de aproximativ 5% față de ziua anterioară.

Fără propuneri pentru Capitală

Prefectul capitalei, Alin Stoica, a recunoscut că nu știe cum să îmbunătățească vaccinarea în București. „Nu avem propuneri concrete pentru a stimula vaccinarea", a fost mesajul transmis.

În ceea ce privește pregătirea Capitalei pentru un al patrulea val de Covid-19, prefectul a spus că aproximativ 30% din rezidenții capitalei sunt vaccinați - în jur de 750,000 de persoane. Acestora li se adaugă și cei imunizați ca urmare a contactării virusului. Prefectul este de părere că cel puțin jumătate din capitală este imunizată, lucru care va reduce din presiunea pusă asupra spitalelor în lunile următoare.

Stoica estimează că jumătate din numărul de cazuri estimate pentru luna septembrie ar putea să fie în regiunea București-Ilfov. Numărul de cazuri prognozat este de 1,600 în luna septembrie, lucru care ar putea însemna 800 de cazuri pe zi în capitală începând din toamnă.

Medicii sunt pregătiți pentru valul patru”, a mai spus prefectul. Acesta a declarat că medicii și spitalele „au planuri inclusiv pentru operaționalizarea spitalelor, ne uităm chiar la simplificarea procedurilor pentru operaționalizare pentru că deocamdată doar Balș este spital Covid”.

Ce variante ale virusului se află în circulație?


În afară de varianta Delta, alte tulpini ale virusului se află, de asemenea, în circulație și prezintă riscuri epidemiologice.

În prezent Organizația Mondială a Sănătății (OMS) are în vedere patru tulpini ale virusului cu risc epidemiologic: Alfa, Beta, Gama și Delta. Alte patru variante, Eta, Iota, Kappa și Lambda au fost, de asemenea, descoperite.

În unele părți, varianta Beta a început să se răspândească. Aceasta a fost descoperită pentru prima oară în Africa de Sud. Infecții cu varianta Beta au fost depistate și în Marea Britanie însă nu reprezintă o îngrijorare serioasă pentru alte țări din Europa în momentul de față.

Varianta Lambda a fost descoperită în Peru și este considerată, la fel ca Delta, o tulpină mult mai contagioasă a virusului și prezintă rezistență la anticorpi. A afectat până în prezent peste 30 de țări. Cazurile sunt cel mai concentrate în America de Nord și de Sud. Printre țările afectate se numără Brazilia, Spania, Olanda, Aruba, Belgia, Franța, Portugalia și SUA.

Varianta Delta rămâne cea mai îngrijorătoare pentru România, mai ales în contextul restricțiilor care vor fi ridicate și al faptului că oamenii se întorc din concedii din zonele afectate. Varianta este mai contagioasă decât alte variante ale coronavirusului.

  • 16x9 Image

    Irina Breilean

    Absolventă a Școlii de studii slavone și est europene din cadrul University College London, și-a găsit pasiunea pentru jurnalism după terminarea facultății. În trecut, a lucrat în cercetare, în cadrul think-tankului studențesc Bentham Brooks Institute/University College London.

XS
SM
MD
LG