Specialiștii institutului susțin că „sunt necesare eforturi conjugate pentru realizarea testării prin metoda RT-PCR specifică de variantă, urmând ca un set de probe să fie secvențiate”.
Acum o săptămână și clinica MedLife, care realizează bună parte din secvențieri, a transmis un mesaj similar după ce dintr-un lot analizat rezultatul a fost o prevalență de 94% a noii tulpini britanice. ”Această evoluție nefavorabilă confirmă indicele ridicat de contagiozitate al noii tulpini și explică creșterea constantă a numărului de infectări cu SARS-CoV-2 din ultima perioadă”, spun specialiștii clinicii.
În raportul publicat joi de INS se arată că cele mai multe cazuri sunt la grupa de vârstă 45-54 de ani și că 87,5% din cazuri sunt la vârsta mai mare de 25 de ani.
În urma anchetelor epidemiologice realizate a reieșit că în 65% din cazuri nu există nicio legătură cu deplasări în afara României, ceea ce arată că transmiterea este comunitară.
Distribuția celor 546 de cazuri confirmate cu variantele mutante:
- tulpina britanică – B.1.1.7: Argeș (2), București (258), Bihor (11), Brăila (1), Botoșani (5), Brașov (8), Caraș-Severin (4), Cluj (22), Constanța (9), Covasna (18), Dâmbovița (10), Dolj (2), Galați (6), Giurgiu (3), Gorj (6), Hunedoara (3), Iași (16), Ilfov (29), Mureș (3), Neamț (6), Olt (1), Prahova (3), Sibiu (4), Suceava (22), Teleorman (2), Timiș (72), Tulcea (1), Vâlcea (4), Vrancea (2), Vaslui (3), ”din străinătate” (cazuri de import) (6);
- tulpina sud-africană – B.1.351: Argeș (1), București (1);
- tulpina braziliană – P.1: București (2)
„Faptul că pentru 30 dintre județe (71,4%), provenind din toate regiunile țării, există evidențe de transmitere a variantei B.1.1.7, denotă o răspândire extinsă. În plus, așa după cum menționam și în analiza anterioară, această distribuție reflectă mai degrabă solicitările de testare din partea județelor și nu distribuția reală a cazurilor care este, cu mare probabilitate, mult mai extinsă”, se arată în raport.
Specialiștii institutului susțin că „sunt necesare eforturi conjugate pentru realizarea testării prin metoda RT-PCR specifică de variantă, urmând ca un set de probe să fie secvențiate”, dar și anchete epidemiologice rapide, pentru că noua tulpină este mult mai transmisibilă.
Marea majoritate a cazurilor (87,5%) au avut vârsta mai mare de 25 de ani. Au fost înregistrate 3 cazuri cu vârsta sub 1 an, pentru 2 dintre copii fiind menționată apartanența la focare familiale de COVID-19.
În urma anchetelor epidemiologice realizate, direcțiile de sănătate publică nu au menționat nicio legătură epidemiologică identificată pentru 352 de cazuri (65%). Călătoria în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost menționată pentru numai 5 cazuri (0,9%). Pentru 4 cazuri a fost menționat istoric de călătorie în alte țări. 145 de cazuri (27%) au avut contact cu caz confirmat cu noua variantă B.1.1.7 și/sau au fost parte componentă a unor focare familiale sau de colectivitate. Șase cazuri (1%) au fost încadrate ca infecții asociate asistenței medicale (IAAM), locul probabil al transmiterii fiind spitalul. De la 30 de cazuri (6%) nu au putut fi obținute informații din cauza refuzului, respectiv a imposibilității contactării telefonice a persoanei.
„Proporția cea mai mare fiind a cazurilor la care nu a putut fi identificată nicio legătură epidemiologică, acest fapt denotă circulația intensă a variantei B.1.1.7 a SARS-CoV-2 în comunitate”, subliniază specialiștii INSP.
„Valul trei în Europa e alimentat în special de tulpina britanica B117, dar un potențial val patru va fi alimentat de tulpina sud-africană B1351. Germania, în particular, dar și alte țări din Europa, inclusiv România, riscă să vadă o curbă compusă din ambele tulpini, cum a avut Marea Britanie din tulpina „clasică" si cea britanică, val peste val”, spune medicul și cercetătorul Octavian Jurma, care s-a remarcat printr-o serie de predicții severe confirmate în timp privind evoluția epidemiei de coronavirus.
Spre deosebire de alte state, România face un număr redus de secvențieri din cauza costurilor ridicate, ceea ce nu oferă o imagine exactă a extinderii tulpinii britanice.
Până în acest moment, potrivit studiilor, vaccinurile utilizate în Europa - Pfizer, Moderna și AstraZeneca- sunt eficiente, într-o mare măsură, în privința infectărilor cu noua tulpină britanică și chiar împotriva celor din Africa de Sud și Brazilia.
Cu toate acestea, riscul este unul foarte crescut din cauză că noua tulpină are o rată de răspândire cu peste 50% mai ridicată și, așa cum atrag atenția medicii, cazurile sunt mai grave.
