Țările din Grupul Vișegrad, Bulgaria, Slovenia și Letonia se plânseseră la Bruxelles că reducerile austriece îi discriminează pe cetățenii lor care muncesc în Austria, dar își au familia în țara de baștină.
Austria a început în ianuarie să „indexeze” mărimea alocației pentru copii în funcție de nivelul de trai din țara unde trăiește copilul, ca parte dintr-un plan mai amplu de a reduce beneficiile pentru refugiați și imigranți.
Ziarul ceh „Hospodarske Noviny” a informat că în practică, un copil ceh al cărui părinte este angajat în Austria primește din ianuarie 105 euro, față de 175 de euro, cât primise în decembrie. În cazul maghiarilor sau slovacilor, al căror nivel de trai este mai scăzut decât al cehilor, alocația austriacă pentru un copil scade și mai mult, cu jumătate. Dimpotrivă, copiii din Suedia sau Olanda care au părinți la muncă în Austria vor primi alocații mărite – dar aceștia sunt mult mai puțini decât est-europenii. Cei vizați direct, scrie ziarul ceh, sunt mai ales copiii maghiari și slovaci, cam 125.000 la număr.
UE a trimis Austriei o primă avertizare, o „scrisoare de înștiințare formală”, care poate prevesti acțiuni juridice împotriva Vienei. Bruxelles-ul spune că este nedrept ca oamenii care plătesc impozite austriece ca toți ceilalți să primească beneficii mai mici de la stat.
„Nu există muncitori de a doua categorie, nici copii de categoria a doua în UE”, se spune în scrisoarea trimisă Vienei de comisarul european pentru chestiuni sociale Marianne Thyssen.
Guvernul de la Viena spune că a trimis la rândul său o scrisoare UE, în care își apără noile politici. Ministrul familiei, conservatoarea Juliane Bogner-Strauss, a declarat radioului public austriac ORF că, întrucât alte țări au nivele de trai diferite, „sunt situații diferite”. Bogner-Strauss a mai spus că noile reguli austriece ar fi în conformitate cu normele de drept din UE.
Austria se învecinează cu țări din UE al căror nivel de trai este cu mult mai scăzut: Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația, Slovenia, fiind o destinație căutată și de muncitorii din Bulgaria sau România.
Potrivit agenției Reuters, în 2016 Austria a plătit alocații în sumă de 273 de milioane de euro pentru 132.000 de copii din alte țări ale Uniunii Europene și Zonei Economice Europene.
În 2017 Germania a avut un plan similar de reduceri de alocații, dar l-a abandonat după criticile UE.
Ministerul român al Afacerilor Externe și Guvernul român au spus, încă de la începutul anului, că privesc „cu îngrijorare” intrarea în vigoare, de la 1 ianuarie 2019, a legislației privind ajustarea nivelului alocațiilor pentru copiii nerezidenți ai lucrătorilor din acest stat membru în funcție de costul mediu al vieții din țara de rezidență a copilului.
„Considerăm că o astfel de decizie contravine principiilor care se află la baza proiectului european și legislației Uniunii, prin crearea unei situații de discriminare în ceea ce privește cetățenii altor state membre, inclusiv români, care plătesc contribuții în Austria”, se arăta în comunicatul MAE român.
Ministerul român de externe a mai precizat atunci că „apartenența la Uniunea Europeană obligă toate statele să asigure un tratament corect, echitabil și nediscriminatoriu pentru toți cetățenii europeni”.
În plus, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a precizat la acea vreme că România ia în calcul chiar să se adreseze Curții Europene de Justiție.
„Pentru unii chiar s-au mărit alocaţiile, pentru cei din Suedia, iar pentru alţii s-au redus în funcţie de veniturile din ţara respectivă. Este un caz clar de discriminare, pentru că românii care locuiesc în Austria plătesc impozite şi taxe ca orice alt cetăţean. Ei contribuie la bugetul statului respectiv. Luăm în considerare posibilitate să ne adresăm Curţii Europene de Justiţie pe această temă”, a afirmat Teodor Meleşcanu, la Digi 24, citat de Mediafax.
