Președintele azer Ilham Aliyev a făcut apel la Rusia, SUA și Franța, care formează așa-numitul grup de la Minsk, înființat în anii 90 pentru a media conflictul înghețat din enclava Nagorno-Karabah, să continue eforturile de a rezolva acest conflict.
Comentariile vin la o zi după ce ministrul de Externe al Armeniei a spus că a participat la o conferință telefonică cu reprezentanții grupului de la Minsk, în vederea încetării immediate a ciocnirilor armate dintre cele două țări. Vineri, Armenia a anunțat că este dispusă să intre în negocieri de pace în cadrul OSCE.
Cu toate acestea, sâmbătă luptele au continuat. Autoritățile din Nagorno-Karabah au anunțat că 51 de soldați au fost uciși în enclava unde armenii alcătuiesc majoritatea populației.
Din partea Turciei, sâmbătă nu au venit mesaje de pace. Președintele Recep Tayyip Erdogan a declarat că cele trei mari puteri nu ar trebui să aibă un rol într-un eventual acord de pace și a anunțat că Turcia îi susține pe cei „oprimați” din Caucazul de Sud, referindu-se la minoritatea azeră din Nagorno-Karabah. Ministrul de Externe turc Mevlut Cavusoglu a declarat în La Stampa că „cererile superficiale de încetare imediată a ostilităților și un acord permanent de încetare a focului nu vor fi utile de această dată”.
Există îngrijorări că această nouă izbucnire a conflictului înghețat din anii 90, pe teritoriul disputat din Nagorno-Karabah, ar putea să se transforme într-un război la scară mai largă, care ar putea să atragă în el Rusia și Turcia, care este membră NATO.
Grupul OSCE de la Minsk le-a cerut liderilor Armeniei și Azerbaidjanului să „se dedice fără întârziere reluării negocierilor substanțiale, cu bună credință și fără precondiții, sub auspiciile liderilor grupului OSCE de la Minsk”.
Vineri, Armenia a acuzat forțele Azerbaidjanului că au lansat un atac asupra capitalei din Nagorno-Karabah, Stepanakert. Conform serviciului armean al Europei Libere, patru persoane au fost rănite, dar nu au existat morți. Au existat însă pagube materiale semnificative la infrastructura orașului.
Armenia a mai susținut de asemenea că a doborât trei avioane militare azere, sâmbătă. Azerbaidjan a negat informația.
Hikmat Haciyev, consilierul pe probleme de politică externă al președintelui azer, a declarat vineri că dacă Armenia „vrea să pună capăt escaladării situației”, trebuie „să termine ocupația” din Nagorno-Karabah.
Vineri, consilierul pe probleme de securitate națională al președintelui Donald Trump, Robert O’Brien, s-a întâlnit cu secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev. „Am avut un dialog constructiv și ca de afaceri, deși avem punctele noastre de vedere diferite, sunt optimist că Statele Unite și Rusia pot face progrese în zone cheie, care vor fi de folos atât cetățenilor americani, cât și celor ruși”, a spus oficialul american.
Enclava Nagorno-Karabah este un teritoriu recunoscut internațional ca fiind al Azerbaidjanului, însă este controlată de separatiști etnici armeni, care sunt susținuți de Armenia.
Cele două state ex-sovietice sunt prinse în acest conflict încă de la prăbușirea URSS. În 1994, a avut loc un război în care au murit circa 30.000 de oameni.
În conflictul proaspăt reaprins, cele două părți au raportat în jur de 200 de morți, inclusiv civili, în urma ciocnirilor violente în care au fost implicate drone armate, tancuri, elicoptere și sisteme lansatoare de rachete, dispuse de-a lungul liniei de contact care separă forțele armene care controlează Nagorno-Karabah și forțele armate azere.
Potențialul ca Turcia să se implice militar puternic în acest conflict este urmărit îndeaproape de Rusia, care deja este în contradicție cu NATO pe conflictele din Libia și Siria.
Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin a vorbit la telefon cu premierul Armeniei, Nikol Pașinian, vineri, și „a insistat pe nevoia de a înceta imediat ostilitățile și de a relua eforturile politico-dipomatice”, pentru a ajunge la o înțelegere în linie cu apelul Grupului de la Minsk.
Armenia și Rusia au susținut că Turcia a trimis luptători din Siria în Azerbaidjan, pentru a ajuta la conflictul din Nagorno-Karabah. Acuzațiile au fost respinse de Ankara și Baku. Cu toate acestea, Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, cu sediul în Marea Britanie, a anunțat că până vineri cel puțin 28 de rebeli sirieni au fost uciși în conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia.
