O săptămână furtunoasă – în care au avut loc două summituri de urgență în Europa și au răsunat comentarii pline de îngrijorare din partea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski – scoate în evidență teama care macină capitalele, de la Kiev la Londra.
Și anume, că Washingtonul și Moscova ar putea încerca să încheie un acord propriu cu privire la viitorul Ucrainei, fără Kiev și fără aliații SUA din Europa.
Președintele american Donald Trump a sporit neliniștea cu postarea sa pe rețeaua Truth Social, acuzându-l pe Zelenski că este un „dictator” și afirmând că „negociem cu succes sfârșitul războiului cu Rusia”.
Oficialii americani au negat că doresc să excludă pe cineva din proces. Însă sugestiile din partea SUA cum că Europa nu s-ar afla la masa negocierilor au provocat o îngrijorare generalizată, iar semnalele pozitive de la întâlnirea dintre SUA și Rusia de la Riad, din 18 februarie au pus și ele nervii la încercare.
În această etapă, sunt două întrebări-cheie: ar putea Washingtonul și Moscova să cadă de acord asupra unei soluții reciproc acceptabile pentru a pune capăt războiului din Ucraina și, dacă ar face-o, ce ar mai putea face altcineva în această privință?
Casa Albă dorește în mod clar pacea. Nu este clar dacă Moscova dorește pace. Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg, a ajuns la Kiev miercuri, pe 19 februarie, la doar câteva ore după atacurile rusești de peste noapte asupra Ucrainei. Aproximativ 250.000 de oameni au rămas fără curent electric în orașul-port Odesa, la temperaturi sub zero grade.
La Moscova, ministrul de Externe, Serghei Lavrov, a declarat în fața Dumei de Stat că „criza nu ar trebui să fie rezolvată printr-o încetare a focului”.
Iar dacă Kremlinul este gata pentru o înțelegere, atunci pare pregătit să facă presiuni ca să obțină un acord dur. Scenariul de coșmar pentru Ucraina și aliații săi europeni este ca Washingtonul să fie de acord cu o astfel de înțelegere.
Oficialii americani au declarat că ambele părți implicate în conflict vor trebui să facă concesii, dar nu au oferit detalii despre cele pe care le-ar putea face Rusia.
Întrebat despre acest lucru la Conferința de Securitate de la München din 15 februarie, Kellogg a declarat: „Va trebui să existe concesii teritoriale” și „ar putea fi vorba de renunțarea la utilizarea forței”.
Scepticii au avertizat că Statele Unite cedează prea mult și prea devreme, în căutarea unui câștig diplomatic rapid și ușor. Dar ce se va întâmpla dacă Ucraina și Europa nu acceptă un acord?
Au existat un șir de declarații ferme.
Ministrul ucrainean de Externe, Andri Sîbiha, a fost întrebat la München cum ar arăta „neacceptarea” de către Kiev a unui acord prost? „Știm cum să rezistăm. Am dovedit acest lucru, pe câmpul de luptă”, a spus el.
Dar fără sprijinul continuu al SUA, rezistența ucraineană va fi dificilă. Până în prezent, Europa a oferit mai mult ajutor Kievului decât Statele Unite, potrivit cifrelor Institutului Kiel pentru economie mondială. Datele acoperă ajutorul militar, financiar și umanitar.
Totuși, Washingtonul este cel mai mare furnizor de sprijin militar, ceea ce arată amploarea provocării cu care s-ar confrunta Ucraina fără sprijinul Statelor Unite. Pentru a compensa deficitul, Europa ar trebui aproape să își dubleze sprijinul global acordat Kievului.
Liderii europeni și-au reiterat sloganul că vor oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”. Dar acesta nu răspunde la întrebarea dacă vor crește masiv asistența pentru a acoperi deficitul.
Chiar și discuțiile despre o forță europeană de menținere a păcii, care ar fi desfășurată în Ucraina după o eventuală încetare a focului sau un acord de pace, au fost însoțite de precizarea că ar necesita implicarea și sprijinul SUA.
Având în vedere constrângerile bugetare și diviziunile politice, nu este clar dacă Europa va participa. Până acum, a fost nevoie ca America să o țină de mână la fiecare pas.
Articol publicat inițial pe rferl.org și tradus de Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
