Linkuri accesibilitate

Alianța Dreapta Unită va fi pe buletinele de vot la alegerile din 9 iunie. Înalta Curte a anulat decizia BEC de a nu recunoaște alianța


Alianța Dreapta Unită poate participa la alegeri, după decizia ICCJ.
Alianța Dreapta Unită poate participa la alegeri, după decizia ICCJ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a validat alianţa electorală Dreapta Unită USR– PMP–Forţa Dreptei, admiţând astfel contestaţia faţă de o decizie a Biroului Electoral Central (BEC) care nu a recunoscut protocolul de constituire al Alianței.

Liderii partidelor din alianță au spus că decizia ICCJ este una în spirit democratic și au acuzat PSD că a încercat să elimine incorect Dreapta Unită din alegerile din 9 iunie.

„ICCJ ne-a dat dreptate și a constatat că decizia BEC de respingere a înscrierii protocolului alianței Dreapta Unită este un abuz, un atac direct la adresa democrației din România, o încercare de a împiedica Opoziția să participe la alegeri”, a spus Cătălin Drulă, președintele USR.

Partidul Forța Dreptei transmite într-un comunicat că „decizia ÎCCJ dovedeşte că hotărârea iniţială a Biroului Electoral Central a fost una determinată de o majoritate politică ostilă democraţiei, controlată de PSD, care a eşuat lamentabil în încercarea de a împiedica candidatura alianţei Dreapta Unită”, arată un comunicat de presă al partidului Forţa Dreptei.

„S-a făcut dreptate. Dreapta Unită este legal constituită. Tentativa PSD de a împiedica înregistrarea alianței a eșuat”, a scris președintele Forței Dreptei, Ludovic Orban pe Facebook.

La rândul lui, președintele PMP, Eugen Tomac, a spus că justiția a oprit o încercare a PSD de a elimina alianța Dreapta Unită de la alegeri:

„Mă bucur că au învins libertatea de asociere și democrația. În România nu este totul pierdut, avem dreptul să mergem către români și să le cerem încrederea pe 9 iunie. Dreapta Unită a revenit pe buletinul de vot, după ce PSD a încercat să ne elimine", declară Eugen Tomac, președintele PMP.

Liderii celor trei partide, USR, PMP și Forța Dreptei, au depus la BEC pe 16 martie protocolul alianței Dreapta Unită pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie.

BEC a respins însă protocolul alianței Dreapta Unită invocând neconcordanțe în documentele constitutive.

Liderul USR, Cătălin Drulă, a acuzat BEC că a luat această decizie la solicitarea PSD iar liderii celor trei formațiuni au contestat hotărârea Biroului Electoral Central la ICCJ.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a decis și că Partidul Mişcarea Populară (PMP) trebuie să aibă un un reprezentant în Biroul Electoral Central (BEC).

Hotărârea vine după ce PMP a contestat lipsa reprezentanților formațiunii în Biroul Electoral Central.

Motivul invocat de BEC a fost că, în Registrul partidelor politice, Cristian Diaconescu este cel care apare ca preşedinte al PMP, în timp ce adresa prin care se solicita propunerea de desemnare a reprezentantului partidului era semnată de Eugen Tomac şi Ionuţ Simionca.

PMP a atacat decizia BEC la Instanţa supremă, având câştig de cauză.

Știre actualizată pe 20 martie 2024.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG