Războiul din Fâșia Gaza, declanșat după atacul sângeros al grupării militante palestiniene Hamas din 7 octombrie 2023, a marcat încă de atunci peisajul internațional, deja puternic tulburat de războiul din Ucraina.
Aproximativ 1.200 de israelieni au murit în atacul coordonat de Hamas, iar 251 au fost luați ostatici de către luptătorii grupării și duși în Fâșia Gaza.
Bombardamentele masive israeliene care au urmat au dus – afirmă ministerul palestinian al Sănătății, controlat de Hamas – la moartea a peste 46.000 de palestinieni, printre care mulți copii și femei.
Israelul a fost zguduit de atacul fără precedent al Hamas, iar guvernul israelian condus de Beniamin Netanyahu și-a propus distrugerea grupării - declarată teroristă de SUA și UE - care controlează Fâșia Gaza.
O criză umanitară majoră a fost declanșată în Gaza și majoritatea celor aproximativ 2,3 milioane de locuitori au fugit din calea bombardamentelor, dintr-o localitate în alta.
Presiunea internațională pentru încetarea focului a crescut continuu, dar negocierile s-au dovedit foarte dificile în cele 15 luni de război.
Chiar și acest acord de încetare a focului, care a intrat în vigoare pe 19 ianuarie 2025, a început să fie pregătit încă din mai 2024, după cum a dezvăluit fostul președintele american Joe Biden.
Iar acesta este al doilea acord, după cel cu o durată de șapte zile de la finalul lui noiembrie 2023, când peste 100 de ostatici israelieni au fost eliberați, în schimbul a 240 de prizonieri palestinieni, femei și copii, din închisori israeliene.
33 de ostatici israelieni urmează să fie eliberați
Acordul actual este împărțit în trei faze, iar prima dintre ele durează șase săptămâni - 42 de zile.
Principalul punct îl reprezintă eliberarea a 33 de ostatici deținuți de către Hamas, din cei 94 încă captivi, în schimbul eliberării a peste 1.000 de deținuți palestinieni din închisori israeliene.
Estimările nu sunt foarte exacte; unele publicații israeliene indică faptul că Israelul ar urma să elibereze peste 1.900 de palestinieni în prima fază a acordului.
De asemenea, armata israeliană ar urma să se retragă treptat către granița dintre Gaza și Israel și ajutoarele umanitare să poată fi din nou duse, în cantități mari, în Fâșia Gaza, lucru care a început deja.
În a 16-a zi a primei faze din acord ar urma să înceapă negocierile pentru cea de-a doua fază, care ar trebuie să însemne „o încetare permanentă a războiului”.
Primele trei ostatice, Doron Steinbrecher (31 de ani, cu cetățenie israeliană și română), Romi Gonen (24 de ani, cu origine română) și Emily Damari (28 de ani, cu cetățenie israeliană și britanică) au fost eliberate duminică.
Eliberarea primelor trei ostatice a generat un val puternic de emoții în Israel.
În paralel, 90 de prizoniei palestinieni au fost eliberați luni din închisori ale Israelului.
Marți, 21 ianuarie, un lider de rang înalt al Hamas a confirmat că sâmbătă, 25 ianuarie, va elibera patru noi ostatici, în schimbul unui al doilea grup de prizonieri palestinieni din închisori israeliene, transmite News.ro.
Acordul de încetare a focului a fost anunțat miercuri, 15 ianuarie, de către Qatar, țară care a jucat rolul de mediator, alături de SUA și de Egipt, în negocierile care au început încă din luna mai.
Documentul efectiv nu a fost făcut public încă, astfel că informațiile disponibile se bazează pe declarații din partea mediatorilor - SUA, Qatar și Egipt - respectiv ale autorităților israeliene și ale Hamas.
Acordul „va opri luptele din Gaza, va oferi asistență umanitară atât de necesară civililor palestinieni și va reuni ostaticii cu familiile lor după mai bine de 15 luni în captivitate”, a rezumat fostul președinte al SUA, Joe Biden, prezentând o parte din detalii.
Cunoscut pentru implicarea sa în politica externă a SUA și înainte să devină președinte, Biden a spus în ziua în care acordul a intrat în vigoare – ultima zi ca președinte al SUA – că negocierile au fost printre cele mai dure cu care a avut de-a face în cariera sa.
De altfel, punerea în practică efectivă a acordului a arătat dificultățile existente.
Guvernul israelian a oferit aprobarea finală a acordului după o ședință de șase ore, vineri seară, pe 17 ianuarie.
Miniștri de extremă dreaptă din cabinetul Netanyahu s-au opus. Intrarea în vigoare a fost, de asemenea, decalată cu câteva ore, de la 8:30, la 11:15, întrucât Hamas ar fi întârziat transmiterea listei cu primii trei ostatici eliberați.
Gruparea a invocat motive tehnice, iar în cele aproape trei ore armata israeliană și-a continuat bombardamentele, transmițând că o va face până când Hamas va furniza lista.
De altfel, autoritățile israeliene și inclusiv SUA au acuzat de-a lungul timpului Hamas că se opune acordului.
O parte a opiniei internaționale, dar și din Israel, a arătat cu degetul spre cabinetul Netanyahu. Conform Al-Jazeera, ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir, a spus cu puțin înaintea definitivării acordului că a blocat astfel de înțelegeri timp de 15 luni.
Prima etapă, hotărâtoare
Prima etapă a acordului durează șase săptămâni, adică 42 de zile, după cum a transmis și Joe Biden, la data anunțării acordului de către Qatar.
În această fază, Hamas ar trebui să elibereze 33 de „femei civile, femei soldați, copii, vârstnici, civili bolnavi și răniți”, potrivit prim-ministrului din Qatar, șeicul Mohammed bin Abdul Rahman Al Thani.
Primele trei ostatice au fost eliberate duminică, iar restul de 30 de ostatici urmează să fie eliberați până la finalul celor șase săptămâni, la intervale regulate.
Potrivit autorităților israeliene, dintre cei 94 de ostatici captivi încă, aproximativ 60 ar mai fi în viață.
La schimb, autoritățile israeliene ar trebui să elibereze cel puțin 1.000 de prizonieri palestinieni din închisorile sale, conform presei locale. Primii 90 de prizonieri au fost eliberați, majoritatea luni dimineață, dintr-o închisoare din Cisiordania ocupată.
Numărul prizonierilor palestinieni care urmează să fie eliberați și cine sunt aceștia nu sunt însă foarte exacte, în lipsa publicării acordului de încetare a focului.
110 palestinieni condamnați pe viață de către tribunele vor fi eliberați la schimb cu 9 ostatici israelieni bolnavi sau răniți, potrivit agenției de presă amintite.
Ostaticii cu vârsta peste 50 de ani dintre cei 33 vor fi eliberați pe baza unei proporții de 1 la 3, în cazul prizonierilor palestinieni cu sentințe pe viață, respectiv într-o proporție de 1 la 27 în cazul palestinienilor cu alte sentințe.
Totodată, prima fază a acordului presupune retragerea trupelor israeliene din zonele populate ale Fâșiei Gaza, astfel încât palestinienii strămutați să poată reveni la casele lor, după cum a detaliat Joe Biden la anunțarea acordului.
Ar urma să fie menținută o zonă tampon, potrivit The Guardian, citând media israeliană. Implementarea acordului va fi monitorizată de altfel, de la Cairo, de mediatori americani, qatarezi și egipteni.
Revenirea în masă a locuitorilor la casele sau în localitățile lor, foarte multe afectate de bombardamente, – în condițiile în care aproape toată populația de 2,3 milioane de oameni a fost nevoită să se deplaseze dintr-un loc în altul – ar fi coordonată de forțe ale Hamas, potrivit BBC.
De asemenea, livrarea de ajutoare umanitare ar urma să crească substanțial, blocarea acestora de către Israel fiind criticată intens, pe timpul războiului, de către organizații umanitare internaționale, inclusiv de către ONU.
Încetarea războiului și reconstrucția Gazei
Faza a doua a acordului presupune „sfârșitul permanent al războiului”, după cum a insistat Joe Biden. Presupune, totodată, eliberarea celorlalți ostatici israelieni, la schimb cu alți prizonieri palestinieni.
De asemenea, trupele israeliene, care se vor retrage spre graniță încă din prima fază, ar urma să se retragă complet din Fâșia Gaza.
Cea de-a treia fază presupune returnarea tuturor cadavrelor ostaticilor uciși familiilor lor. De asemenea, prevede reconstrucția Gazei, un proces de durată, având în vedere distrugerile masive.
Premierul Qatarului a anunțat că există un mecanism clar stabilit pentru negocierea fazei a doua și a treia a acordului.
„Există o serie de detalii de negociat pentru a trece de la faza unu la faza a doua, dar planul spune că dacă negocierile durează mai mult de șase săptămâni, încetarea focului va continua, atâta timp cât negocierile vor continua”, a spus Joe Biden, într-o declarație postată pe site-ul Casei Albe, în 19 ianuarie, ultima zi a mandatului său și ziua intrării în vigoare a acordului.
Noul președinte al SUA, Donald Trump, a avut și el intervenții pe tema războiului din Gaza, solicitând vehement eliberarea ostaticilor, atât în decembrie, cât și în ianuarie, remarcă Al Jazeera.
De altfel, Joe Biden a mai spus că în ultimele zile ale mandatului său administrația sa și membri ai viitoarei administrații au acționat unitar.
Necunoscutele acordului
BBC notează că acordul păstrează însă unele necunoscute.
Principala este în ce măsură acordul va însemna sfârșitul efectiv și „pentru totdeauna al războiului”.
Asta în condițiile adversității puternice între Israel și Hamas. Guvernul israelian a declarat că urmărește distrugerea capacităților militare și de guvernare ale Hamas. În ciuda pierderilor masive, gruparea militantă are încă capacitate de regrupare.
Nu se știe cu exactitate câți ostatici mai trăiesc. De asemenea, Hamas ar fi cerut eliberarea unor prizoniei pe care Israelul nu dorește să îi elibereze, în special cei implicați în atacurile din 7 octombrie 2023.
Nu este clar dacă Israelul va renunța la zona tampon, dacă acordul va ajunge în faza a doua, mai subliniază BBC.
Televiziune britanică adaugă că acorduri anterioarele din războaiele precedente între Hamas și Israel au fost în cele din urmă încălcate și că un incident minor poate deturna și în prezent cursul.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
