Bună dimineața, dragi prieteni,
Cu mai puțin de o săptămână înaintea învestirii republicanului Donald Trump la Casa Albă, președintele în exercițiu, Joe Biden a prezentat un bilanț al politicii sale externe. Las America pe o poziție puternică, a fost mesajul principal: Ucraina nu a cedat în câteva zile cum își dorea Putin, între Israel și Hamas e pe cale semnarea încetării focului, iar America are mai mulți aliați decât oricând în istorie.
Dar iată principalele știri ale dimineții:
- Statele cu cele mai mari cheltuieli de apărare din Europa, Polonia printre ele, își avertizează vecinii să le urmeze exemplul dacă vor să își salveze democrația.
- Conducerile extinse ale PSD și PNL au agreat ca alegerile prezidențiale reprogramate să aibă loc în prima parte a lunii mai.
- Liberalii au discutat posibilitatea demisiei președintelui Klaus Iohannis – care provine din PNL, la o zi de la mitingul AUR care a cerut acest lucru. Politicianul pro-rus Călin Georgescu are aceeiași cerere.
Ministrul Apărării din Polonia: „2025 va fi anul industriei de armanent”
Țările europene trebuie să-și sporească cheltuielile pentru Apărare ca să-și apere democrațiile, au atras atenția oficiali din Franța, Germania, Marea Britanie și Italia la finele conferinței de la Varșovia, de luni, 13 ianuarie.
Probabil că cele mai ferme voci au fost cele ale gazdelor poloneze. Ministrul Kosiniak-Kamysz spune că „2025 va fi anul industriei de Apărare în Europa, trebuie să eliminăm birocrația care a încetinit lucrurile și să strângem rândurile ca să apărăm valori esențiale precum securitatea”. „Securitatea este acum pe primul plan”, a accentuat el.
Polonia se pregătește să cheltuiască 4,7% din PIB pentru Apărare în acest an, cu puțin sub pragul de 5% despre care vorbește noul președinte american, Donald Trump.
Alte state sunt ceva mai reticente, cu Berlinul afirmând că 5% din PIB ar însemna jumătate din cheltuielile guvernului federal. Dar nimeni nu se îndoiește că o sporire a fondurilor pentru Apărare este necesară, având în vedere agresivitatea Rusiei.
Germania suspectează că bazele sale militare au făcut obiectul unor acte de spionaj rusesc cu drone, scrie Europa Liberă.
Pe de altă parte însă, așa cum avertizează Le Monde, citat de G4Media, influența Moscovei se resimte în schimbările politice din Europa Centrală, mai ales în privința sprijinirii efortului de război al Ucrainei.
Așa, de pildă, cancelarul interimar al Austriei și ministru de Externe, Alexander Schallenberg, s-a simțit dator să dea asigurări Bruxelles-ului că Viena nu va depăși linia roșie a principiilor democratice chiar dacă liderul de extremă dreaptă și pro-rus, Herbert Kickl, va reuși să formeze noul guvern. Rămâne însă faptul că liderul Partidului Libertății ((FPÖ) cu o ideologie de extracție nazistă, este cel care a câștigat alegerile, remarcă Politico.
Pe de altă parte, așa cum relatează Europa Liberă, țările din zona Balticii discută astăzi, 14 ianuarie, la Helsinki, securitatea din regiune, în special în contextul sabotajelor care au vizat cablurile de telecomunicații dintre Finlanda și Estonia. Șeful NATO, Mark Rutte va lua parte la discuții.
Pe de altă parte, Mark Rutte a avertizat ieri, potrivit RFE/RL, în contextul analizelor privind o posibilă întâlnire între Vladimir Putin și Donald Trump, că negocierile de pace pentru încetarea războiului din Ucraina trebuie să prindă Kievul într-o poziție favorabilă din dpdv militar.
O primă ofertă pentru găzduirea negocierilor a lansat controversatul lider slovac, Robert Fico. Acesta a invitat Ucraina și Rusia la negocieri după ce Kievul a refuzat să mai prelungească acordul de tranzit pentru gazul rusesc pe teritoriul său, ca să taie Moscovei o sursă importantă de valută.
„Vino vineri la Kiev” a fost replica tăioasă a lui Volodimir Zelenski, citată în presa românească.
Pe de altă parte, așa cum remarcă Europa Liberă, WP și alte publicații, noul mandat al lui Donald Trump începe sub semnul incertitudinii și al unor evoluții imprevizibile. Cu unele semne de optimism totuși, după cum explică WP într-o analiză a primului mandat Trump.
De ce ar dori Statele Unite, de pildă, anexarea/ preluarea Groenlandei, insulă aparținând Danemarcei, stat NATO, chiar dacă, bucurându-se de o largă autonomie.
Amenințarea ruso-chineză în zona artică ar putea fi o explicație, argumentează Todd Prince de la Washington, într-un articol RFE/RL.
Nu întâmplător, BBC citează oficiali din Groenlanda declarând că regiunea este gata să lucreze alături de Statele Unite la întărirea securității în zonă.
Or, schimbând ce e de schimbat, adică autoritarismul vs democrația, întărirea securității Rusiei este principalul argument al Moscovei autoritariste pentru invadarea Ucrainei democratice...
HG prezidențiale 4 și 18 mai, joi
În acest context fără precedent, partidele coaliției de guvernare de la București au votat ieri în conducerile lor extinse ca prezidențialele reprogramate să aibă loc în mai, pe 4 și 18 mai.
Hotărârea de Guvern se va da joi, a venit anunțul mult-așteptat. Să nu fie poijoi... ar spune observatorii mai sceptici care își amintesc că prima dată avansată a fost 23 martie, respectiv 6 aprilie.
Aceeiași sceptici ar putea remarca faptul că prima ocazie în care PNL a discutat ipoteza demisiei președintelui Klaus Iohannis înainta ca noul președinte ales să își preia funcția, a fost discutată la 24 de ore după ce zeci de mii de manifestanți AUR și pro-Georgescu au cerut asta în stradă.
Intervievat la Digi24, liderul PNL, Ilie Bolojan a respins ideea și a remarcat că actualii critici ai lui Klaus Iohannis au rămas tăcuți vreme de un mulți ani. Îl va judeca istoria, a fost concluzia, țara are nevoie de stabilitate, mai bine „să îl lăsăm pe Klaus Iohannis în situația lui”.
E probabil soluția cea mai înțeleaptă. Ar fi nevoie de o nouă ședință a CSAT, de pildă, la capătul căruia românii să afle ce fac autoritățile pentru ca așa-numitele ingerințe ale Rusiei în alegerile din România să nu se repete. Sau cel puțin nu la o asemenea scală precum cea care a dus la decizia Curții Constituționale din 6 decembrie.
Îngrijorarea transpare din majoritatea dezbaterilor și luărilor de poziție din media și societatea civilă pro-occidentală de la București.
Îngrijorări vin și din mediul economic. Cât despre societate, Europa Liberă investighează un nou „azil al groazei”, de această dată privind patru cămine destinate copiilor cu dizabilități.
Unde a fost Călin Georgescu?
Un politician care nu respinge deloc ideea demisiei președintelui Iohannis este câștigătorul turului I (profund viciat de competiție incorectă, au spus judecătorii CCR și autoritățile), Călin Georgescu.
Acesta a plecat vineri, 10 ianuarie, în străinătate, exact când la București avea loc miting-ul simpatizanților săi, la chemarea sa, așa-numita „Unire Juridică a Românilor” în fața clădirii Parlamentului (acolo se află și Curtea Constituțională).
Politicianul pro-rus a lipsit și de la demonstrația AUR, „Turul 2 înapoi” cu câteva zeci de mii de participanți, după spusele liderului George Simion, chiar 100.000, de duminică, 12 ianuarie,
Luni seară se afla însă în țară și din studio-ul televiziunii prietene, Realitatea TV, „televiziunea poporului” a declarat că a fost în Germania și la Strasbourg unde a discutat cu avocați din case mari de avocatură despre soluțiile aflate la îndemnă cu privire la contestarea anulării alegerilor.
Europa Liberă remarcă o mai mare frecvență a postărilor lui Călin Georgescu pe X, rețeaua multimiliardarului Elon Musk, inclusiv în engleză.
Astăzi se judecă la Curtea de Apel București recursul declarat de Călin Georgescu la hotărârea de respindere a plângerii sale și de reluare a turului II, scrie Realitatea.net.
„Am mers în Germania, dar nu doar atâta. A trebuit să discut direct cu avocați internaționali pe această temă. Să vedem cum stau lucrurile și la CEDO, așa cum știți s-au făcut demersuri speciale. Să înțelegem și care este situația direct de la sursă, la Strasbourg, în felul acesta să avem o imagine completă a situației. Acum așteptăm rezultatele”, a spus Georgescu în conversația cu Anca Alexandrescu, citat de mai toată presa de la București.
Potrivit Constituției României, hotărârile Curții Constituționale sunt inatacabile.
Alte subiecte:
- Spania va impozita cu 100% achiziția de locuințe de către cetățeni non-UE în încercarea de a tempera criza locuințelor. Cumpărătorii din UK sunt printre cei vizați, scrie The Guardian.
- Mai mult de 120 de laureați Nobel au lansat un apel contra foametei la nivel global, notează Le Monde. Încălzirea globală, războaiele și presiunile comerciale vor înrăutăți situația spre 2050, când populația lumii se va apropia de 10 miliarde.
- PressOne a analizat cu ajutorul imaginilor din satelit schimbările imobiliare Râmnicu Vâlcea și Tg. Jiu. „Afaceri de familie” și „tunuri imobiliare” sunt expresii-cheie.
Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
Vă puteți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsiți AICI.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
