Armata ucraineană a lansat un nou asalt în regiunea rusă Kursk, despre care analiștii spun că ar putea folosi la deturnarea atenției Moscovei din alte zone. De asemenea, ar oferi Kievului un atu pe fondul așteptărilor tot mai mari că discuțiile privind încetarea focului ar putea începe în curând.
Institutul pentru Studiul Războiului, cu sediul în Statele Unite, spune, într-un raport publicat pe 5 ianuarie, că forțele ucrainene au reluat operațiunile ofensive în cel puțin trei direcții din regiunea Kursk și au realizat „progrese tactice”.
Dimensiunea actualei ofensive și răspunsul la întrebarea dacă aceasta va duce la schimbări de-a lungul liniei frontului sunt, pentru moment, neclare, însă secretarul de stat american Antony Blinken a remarcat că poziționarea Ucrainei la Kursk este esențială pentru posibilele negocieri de pace viitoare între Moscova și Kiev.
„Poziția lor la Kursk este importantă, deoarece e, cu siguranță, un factor care ar putea fi luat în considerare în orice negociere care ar putea avea loc”, le-a spus Blinken reporterilor în timpul unei călătorii la Seul pe 6 ianuarie.
Agențiile militare ucrainene și bloggerii ruși au raportat lupte intense în Kursk, unde trupele ucrainene au pătruns pentru prima dată într-o incursiune surpriză pe 6 august 2024. De atunci, acestea au rezistat încercărilor Rusiei de a le alunga complet.
Analistul militar rus Ian Matveiev a declarat pe 6 ianuarie pentru Serviciul Ucrainean al RFE/RL că, cel mai probabil, noul impuls al operațiunii Kursk ar viza obiective pe termen scurt mai debragă decât pe termen lung.
„Este dificil de presupus că forțele ucrainene au suficiente rezerve pentru a ocupa teritorii vaste în regiunea Kursk, inclusiv Kursk însuși”, afirmă el.
„Ele ar putea încerca să își extindă poziția înainte de negocieri. În plus, un astfel de atac face ca partea defensivă, Rusia în acest caz, să acumuleze forțe suplimentare, slăbind astfel posibilele atacuri în alte părți ale frontului”, a adăugat el.
Șeful de cabinet al președinției Ucrainei, Andri Iermak, a declarat că „au venit vești bune din regiunea Kursk” și că Rusia „primește ceea ce merită”.
Potrivit conturilor rusești pro-război de pe Telegram, care urmăresc îndeaproape și documentează evoluțiile de pe linia frontului, atacul este efectuat cu vehicule blindate, vehicule de deminare și sisteme de război electronic, despre care se spune că contracarează cu succes dronele rusești.
Videoclipurile online ar înfățișa coloane de vehicule militare ucrainene accelerând pe terenul acoperit de zăpadă din regiunea Kursk.
Canalul de Telegram MIG Rossyy a susținut că armata ucraineană a avut „succese locale”, afirmând: „Acestea nu sunt manevre lente ale unor mici grupuri de sabotaj, ci o încercare de atac la scară largă”.
RFE/RL nu a fost în măsură să verifice independent rapoartele.
Forțele ruse, sprijinite de aducerea a mii de soldați nord-coreeni, au avansat, dar nu au reușit să elimine în întregime trupele ucrainene.
Ofensiva ar fi fost lansată din centrul districtului Sudja, care se află sub control ucrainean din august, în direcția Bolshoie Soldațkoie, care se află la aproximativ 70 de kilometri de orașul Kursk, centrul administrativ al regiunii.
Ministerul rus al Apărării afirmă într-un comunicat că a respins un atac ucrainean în apropierea satului Berdin, la aproximativ 15 kilometri de frontieră.
Aproape jumătate din terenul cucerit în ofensiva inițială a fost recucerit din august, dar Kievul deține încă Sudja și aproximativ 500 de kilometri pătrați de teritoriu rusesc.
În noiembrie, Ucraina a raportat că forțele sale au intrat în luptă cu soldații nord-coreeni în regiunea Kursk, iar oficialii ucraineni au afirmat că forțele nord-coreene suferă pierderi grele.
Aducerea soldaților nord-coreeni în luptă, alături de cei ruși, a urmat ofensivei transfrontaliere a Ucrainei, pe care președintele rus Vladimir Putin a condamnat-o drept o „provocare majoră”.
Statul Major al Ucrainei a afirmat într-o declarație din 6 ianuarie că forțele ruse au pierdut 1.550 de soldați în ultimele 24 de ore. Oficialii ucraineni nu au oferit detalii.
Evenimentele au loc înainte de învestirea președintelui ales al SUA, Donald Trump, pe 20 ianuarie –Trump a declarat în timpul campaniei electorale că încetarea războiului din Ucraina ar fi o prioritate pentru prima sa zi în funcție.
Keith Kellogg, viitorul emisar al administrației Trump pentru Ucraina și Rusia, a fost însărcinat să conducă negocierile pentru a pune capăt războiului și a declarat că ar putea începe discuții pentru o încetare a focului după ce Trump își va prelua mandatul.
Într-un interviu acordat Fox News în decembrie, Kellogg a declarat că războiul ar putea fi „rezolvat în următoarele câteva luni”.
Blinken nu a comentat operațiunile efective ale trupelor ucrainene în Kursk, dar a spus că, dacă și când vor începe în sfârșit discuțiile, Kievul va avea nevoie în continuare de „garanții de securitate adecvate” împotriva lui Putin.
„Va exista, la un moment dat, o încetare a focului. Nu va fi în mintea lui Putin «jocul s-a terminat»”, a spus Blinken.
„Ambițiile sale imperiale rămân, iar ceea ce va încerca să facă este să se odihnească, să se pună la punct și, în cele din urmă, să atace din nou”, a spus Blinken, solicitând o „descurajare adecvată, astfel încât să nu facă asta”.
Articol publicat inițial pe rferl.org, scris cu contribuția Serviciului Rus al RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.