Linkuri accesibilitate

Analiză | Datoria României crește: pentru fiecare euro în plus la PIB, guvernul împrumută 0,5 euro


Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, îi prezintă niște documente premierului Marcel Ciolacu. În centru este Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, îi prezintă niște documente premierului Marcel Ciolacu. În centru este Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.

Datoria publică a României a ajuns la o cifră record – 52,4% din PIB. Și crește de la lună la lună. Împrumuturile din luna aprilie se clasează pe locul 3 în topul lunar de pe piața internă și sunt făcute pentru a acoperi creșterile de pensii și salarii. Premierul Ciolacu acuză guvernul anterior.

Datoriei publică a ajuns la peste 840 de miliarde de lei (177 mld. euro), adică peste 52% din PIB – cel mai înalt nivel de până acum.

Practic, pe primele două luni ale acestui an datoria publică a crescut cu aproape 7 mld. de euro, iar ritmul cu care se împrumută Ministerul Finanțelor este de 3-4 mld. euro pe lună.

Datoria publică are un parcurs îngrijorător în ultimii zece ani. Gradul de îndatorare a fost era 15% din PIB în 2008, 35% în 2019 și ajuns până la 52% în 2024, potrivit Ziarul Financiar.

Astfel, pentru un PIB suplimentar de 176 mld. euro a fost nevoie de o datorie publică suplimentară de 80 mld. euro. Altfel spus, pentru fiecare euro în plus la PIB, se face o datorie de 0,5 euro suplimentară.

În plus, România se împrumută la cele mai mari dobânzi din regiune, iar acest lucru se explică prin lipsa de încredere a investitorilor, spune pentru Europa Liberă analistul economic Constantin Rudnițchi.

„E o lipsă de încredere a investitorilor. România, în afară de creșterea economică, are deficit mare pe buget, are deficit mare pe balanță comercială, dacă vine o criză poate intra în probleme mari, poata chiar intra în incapacitate de plată”, ne spune Rudnițchi.

Creșterea accelerată a datoriei publice are loc în contextul în care guvernul PSD-PNL a mărit în mod sistematic salariile în sectorul bugetar și pensiile, ceea ce a dus la majorarea deficitului.

Atenționările Comisiei Europene și ale FMI în privința nesustenabilități acestor creșteri au fost ignorate, iar guvernul condus de Marcel Ciolacu, aflat în an electoral, a continuat aceste creșteri.

În septembrie, lună când au loc alegerile prezidențiale, va avea loc o nouă majorare a tuturor pensiilor, prin recalcularea acestora, după cea din ianuarie de 13%.

Premierul Marcel Ciolacu aruncă vinovăția pentru uriașa datorie publică în cârca guvernului Florin Cîțu.

„Datoria publică vine de la guvernarea domnului Cîţu, fiindcă atunci când a guvernat PSD, acea ciumă roşie a lăsat datoria publică la 36%. A venit domnul Cîţu care a făcut împrumuturi de 200 de miliarde de lei”, a spus premierul aflat în campanie electorală la Buzău.

Liderul PSD a adăugat că, „în decursul acestui an, datoria publică va ajunge la 48-49%”, dar nu a explicat și cum va avea loc această scădere, în condițiile în care doar în luna aprilie guvernul s-a împrumutat de pe piața internă cu 12,9 miliarde de lei, potrivit economedia.ro. Suma este dublă față de cât își planificase inițial România să împrumute.

Guvernul Marcel Ciolacu a cheltuit în primul trimestru din 2024 aproape 8 mld. lei cu dobânzile la datoria publică, conform datelor execuției bugetare.

De ce crește datoria publică și legătura cu inflația

Motivele creșterii datoriei bugetare sunt lesne de înțeles, pe de o parte sunt împrumuturi care au ajuns la scadență și trebuie plătite, pe de alta, e problema deficitului, care este foarte mare. Or, deficitul nu poate fi acoperit decât din împrumuturi.

Problema e, spune pentru Europa Liberă analistul economic Constantin Rudnițchi, că acești bani împrumutați sunt cheltuiti în cea mai mare parte pe pensii și salarii, și nu pe investiții, așa cum afirmă guvernul.

„Investițiile au crescut, dar această creștere este mai mică față de cheltuielile mari, adică pensii și salarii. Cei mai mulți bani se duc aici. De exemplu, la cheltuielile cu salariile rata de crestere pe primul trimestru de anul acesta față de primul trimestru în 2023 e cu 20% mai mare”, explică Rudnițchi.

Dincolo de acuzele aduse guvernului anterior formării coaliției PSD-PNL, argumentul premierului pentru a edulcora creșterea datoriei publice este cel al investițiilor.

„Avem cel mai mare procent din PIB pentru investiţii din istoria României, 7,2%, aproximativ 100 de miliarde, cam jumătate din cât a împrumutat Cîţu”, a spus premierul, conform News.ro.

Pe de altă parte, veniturile la buget au crescut în ultimii doi ani, stimulate în principal de inflație, care a convenit de minune guvernului. Rata inflației se menține în continuare ridicată. În februarie, de pildă, era de 7,23% din PIB.

Deci, economia funcționează, precizează Constantin Rudnițchi, dar problema e că oricât de mulți bani aduci la buget, ei se duc în cheltuieli și mai mari.

„Cu cât economia produce mai mulți bani, cu atât cresc și mai mult cheltuielile, asta e situația cea mai dureroasă. Degeaba ai venituri mai dacă ai cheltuieli și mai mari. Trebuie pus stop la cheltuieli”, spune pentru Europa Liberă analistul economic.

Reformele puse între paranteze

Doar că guvernul nu spune stop cheltuielilor în primul rând din considerente de ordin electoral. Mai toate reformele care aveau drept scop reducerea cheltuielilor, fie au fost un eșec, cum este cazul „pensiilor speciale”, fie au fost amânate.

Așa numita reformă a administrației publice, anunțată în vara anului 2023, care prevedea restructurarea ministerelor și a agențiilor guvernamentale, a fost amânată.

În decembrie 2023, o ordonanţă de urgență adoptată de guvern a amânat cu jumătate de an reorganizarea instituţiilor publice, adică măsura despre care guvernul PSD-PNL a spus că va aduce cele mai mari economii bugetare. Această amânare înseamnă de fapt că mediul privat este cel care va fi afectat de creșterile de taxe și de noile impozite.

Restructurarea administrației a tot fost amânată din motive electorale. Guvernul nu a vrut să se atingă de zona de administrație.
Constantin Rudnițchi, analist economic

Recent, guvernul a amânat așa-numita „taxă pe lux” până în luna septembrie sub pretextul că nu este funcțional cloud-ul guvernamental și că nu sunt date în ce privește valoarea proprietăților ce ar fi trebuit supuse noilor taxe.

Taxa pe lux se referea la proprietățile individuale cu valoare mai mare de 500.0000 de euro și la autovehiculele cu o valoare de peste 75.000 de euro, și ar fi trebuit să intre în vigoare începând cu data de 1 ianuarie a acestui an.

Proprietarii de astfel de bunuri ar fi trebuit să plătească această taxă până la finalul acestei luni.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG