Aproximativ 25.000 de slovaci au participat joi seara la un miting în capitala Bratislava, în timp ce alte mii au protestat în alte orașe.
Este cea mai mare dintr-o serie de demonstrații antiguvernamentale de când cabinetul Robert Fico a preluat puterea
Premierul Robert Fico este criticat pentru planurile de revizuire a codului penal și reorganizări ale parchetului anti-corupție și anti-infracțiuni grave.
Propunerile includ, de asemenea, pedepse mai mici pentru infracțiunile economice și termene mai scurte pentru termenul de prescripție.
Dacă vor fi aprobate, schimbările legale vor opri mai multe investigații și procese importante, iar unele cazuri care implică foști oficiali de stat și oameni de afaceri vor fi reclasificate în infracțiuni mai puțin grave.
Președintele Slovaciei, Zuzana Caputova, fost avocat pentru drepturile omului, a numit restructurarea sistemului judiciar o „amenințare gravă la adresa securității interne a statului”, care ar însemna „o abatere de la protecția statului de drept".
Procuratura UE a declarat luna trecută că revizuirea ar „afecta grav” capacitatea sa de a investiga și urmări penal infracțiunile din Slovacia și că nivelul de protecție a intereselor financiare ale blocului „va scădea abrupt”.
Robert Fico a câștigat alegerile din Slovacia cu promisiunea de a opri ajutorul militar pe care țara îl oferă Ucrainei, lucru pe care l-a anunțat la scurt timp după preluarea mandatului.
De când a câștigat cel de-al patrulea mandat, Fico s-a aliniat direcției lui Viktor Orban în disputele cu UE legate de sprijinul acordat Ucrainei.
Robert Fico a reaprins sentimentul pro-rus
Populistul slovac de stânga Robert Fico a câștigat alegerile cu promisiunea de a pune capăt sprijinului Slovaciei pentru Ucraina și de a se opune prin veto sancțiunilor UE împotriva Rusiei.
Fico vrea să oprească ajutorul pentru Ucraina și livrările de arme imediat.
El dă vina pe „fasciștii ucraineni” pentru război și numește cooperarea militară cu SUA o trădare a intereselor naționale.
Observatorii politici spun că Robert Fico a reaprins sentimentul pro-rus cu o intensitate nemaivăzută din epoca premierului Vladimir Meciar, care a guvernat timp de aproximativ cinci ani, între 1993 și 1998.
Politicile guvernului slovac al lui Fico s-au lovit însă de un blocaj în parlament unde, spre deosebire de Orban în Ungaria, opoziția politică are suficientă putere.
Slovacia premierului Robert Fico este cel mai recent exemplu din Europa Centrală în care euroscepticismul și reticența de a ajuta Ucraina au fost promisiuni electorale câștigătoare.
Bratislava pare să se apropie tot mai mult de linia Budapestei în a gripa deciziile europene, mai ales cele legate de sprijinirea consistentă a Ucrainei.
Fico a promis să protejeze Ungaria de orice potențiale mișcări de a împiedica guvernul Orban să-și exercite votul în UE.
Austria - Ungaria
La rândul lor, unele poziții politice ale Ungariei rezonează cu politica Austriei în chestiuni precum Ucraina, Rusia sau conflictul Israel Hamas. Cercuri politice de la Bruxelles vorbesc despre „monarhia duală care se ridică din mormânt”, cu referire la Imperiul Austro-Ungar al sfârșitului de secol XIX și început de secol XX.
În timp ce Ungaria blochează un ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina și aderarea țării la UE, vocile critice susțin că Austria folosește impasul pentru a-și servi propriile interes, negând urgența sprijinirii Ucrainei.
Transcarpatia ucraineană a aparținut Ungariei înainte de Tratatul de la Trianon
Viktor Orban a făcut, după începerea războiului din Ucraina, remarci controversate legate de teritoriul ucrainean, amintind de Imperiul Austro - Ungar, dizolvat în 1918.
Cea mai vestică parte a Ucrainei de astăzi, Carpato-Ucraina, a aparținut Regatului Ungariei și a fost atribuită Cehoslovaciei prin Tratatul de la Trianon din 1920. În Ucraina de astăzi, este administrată ca regiunea Transcarpatia.
La Budapesta, protecția minorității maghiare din Transcarpatia este o prioritate de vârf. Majoritatea maghiarilor au primit cetățenia maghiară fără a renunța la cetățenia ucraineană, al cărei guvern nu recunoaște dubla cetățenie.
Comentatorii politici spun că adevăratul motiv pentru care Austria pune piedici Ucrainei la Bruxelles e legat de Bosnia și Herțegovina, altă țară al cărei teritoriu a făcut, pe vremuri parte din Imperiul Austro-Ungar, și cu care Viena are legături economice și politice de lungă durată.
Austria a fost unul dintre avocații fervenți ai Bosniei-Herțegovina pentru deschiderea negocierilor de aderare la UE.
Ministrul de Externe austriac a avertizat Bruxellesul să nu privească Balcanii „cu o lupă” și Kievul „prin ochelari roz” și a cerut ca liderii UE să nu favorizeze Ucraina în detrimentul Balcanilor de Vest la candidatura de membru UE.
„Nu poți avea anumite grupuri pe banda rapidă, altele pe banda de serviciu”, a spus ministrul de Externe austriac, Alexander Schallenberg.
Austria și Ungaria împărtășesc, de asemenea, preocuparea pentru bune relații cu Serbia.
În ciuda unui trecut dificil și a disputelor istorice, relațiile dintre Serbia lui Vucic și Ungaria lui Orban s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii ani.
Această apropiere i-a făcut pe unii comentatori să vadă o strategia de politică externă a Ungariei față de Serbia care ar putea face parte din abordarea mai largă maghiară a Balcanilor de Vest, teritoriu care a făcut și el parte din Imperiu.
Austria, la rândul său, este un susținător al integrării Serbiei în Uniunea Europeană, care ar ajuta Viena să contracareze fenomenul imigrației ilegale.
Invazia Rusiei în Ucraina nu a dus la un punct de cotitură în relația Viena - Moscova
Austria a menținut relații strânse cu Rusia timp de decenii. Relația specială austriaco - rusă se bazează pe „neutralitatea perpetuă” cerută de Uniunea Sovietică.
Majoritatea austriecilor consideră neutralitatea ca făcând parte din identitatea lor. La începutul anilor 2000, politicienii conservatori au încercat în zadar să abandoneze neutralitatea în favoarea aderării la NATO.
Invazia rusă pe scară largă a Ucrainei nu a dus la un punct de cotitură în relațiile cu Rusia, ca în Germania. Guvernul austriac a condamnat invazia și a votat în favoarea sancțiunilor. Cu toate acestea, premierul Karl Nehammer a fost, în aprilie 2022, primul șef de guvern din UE care l-a vizitat pe Putin la Moscova.
Obiectivul Austriei a fost atins în noiembrie, când Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, Moldova, Bosnia și Herțegovina.
La toamnă, Austria are programate alegeri parlamentare. Partidul Libertății, anti-UE, care consideră Ungaria lui Viktor Orbán drept un model politic, conduce în sondaje.
Într-o vizită la Budapesta, liderul Partidului Libertății, Herbert Kickl, a numit Ungaria un „refugiu al autodeterminării naționale și al rezistenței împotriva intervenției globaliste de la Bruxelles”.
În interiorul UE, și Austria e un partener incomod de negociere, exemplu cel mai recent fiind încăpățânarea cu care refuză României și Bulgariei intrarea în spațiul Schengen.
Ungaria susține includerea celor două țări. Asta chiar dacă toate celelalte țări UE, inclusiv Ungaria, sunt de acord cu includerea Bucureștiului și Sofiei în Schengen.
Chiar dacă moștenesc fiecare parțial nostalgia marelui imperiu, relația Austria - Ungaria are tensiunile ei, mai ales legate de migrație.
Viena suspectează Ungaria că trece solicitanții de azil pe teritoriul său către Austria fără a-i înregistra, pentru a evita ca imigranții să fie trimiși înapoi, așa cum prevăd normele UE.
Ungaria neagă acest lucru, dar cifrele arată o creștere puternică a solicitanților de azil în Austria în ultimii ani.
