„Jumătate din Uniunea Europeană va fi în recesiune”, spunea șefa Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, într-un interviu din primele zile ale anului 2023.
În ceea ce privește România, profesorul de economie Cristian Păun consideră că „avem toate șansele” de a intra într-o recesiune „cel puțin pentru un trimestru, două”.
Pe de altă parte, profesorul de economie Bogdan Glăvan este optimist și spune că „România va fi relativ ferită de această criză” care se prefigurează în acest an, deși recunoaște că „semne rele există”.
Și preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, susține că România poate evita o recesiune în 2023, dar atrage atenția că PIB-ul va crește mult mai puțin față de estimări.
De altfel, Consiliul Fiscal (CF) arăta în analiza privind bugetul de stat din 2023 că încasările la buget ar putea fi cu circa 11,3 miliarde (0,73% din PIB) mai mici față de țintele prevăzute de către Guvern. În acest sens, CF afirmă că veniturile la buget sunt supraestimate, în timp ce cheltuielile subestimate.
În continuare, Cristian Păun, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, a întocmit pentru Europa Liberă o listă de șase factori, interni și externi, care ar putea cauza o criză economică în România.
Principala problemă: inflația
„Inflația rămâne în continuare problema principală a României și nu de azi de ieri. De vreo cinci-șase ani suntem în topul inflației în Uniunea Europeană. Asta înseamnă că modelul de dezvoltare pe care îl aplicăm este unul inflaționist și pe termen lung nu poate duce decât la stagnare și în niciun caz la dezvoltare”, spune Cristian Păun.
„Putem noi să dăm vina cât vrem pe război, pe comete, pe ce vrem noi - are, în primul rând cauze interne: problemele structurale ale României și problemele legate de modelul de dezvoltare, care este unul inflaționist și pune accent pe consum și nu pe producție”, completează el.
Profesorul de economie apreciază că inflația va rămâne de două cifre în acest an, deși Guvernul a prevăzut în proiectul de buget o inflație „mult prea optimistă”, de 8% la sfârșitul anului, la jumătate față de cât a fost la finalului anului 2022.
„A luat, practic, partea de jos a intervalului de variație estimat de Banca Națională a României, undeva la 8,2% pentru anul care vine, în condițiile în care acel interval pe finalul anului pleca de la o inflație de 15% la început de an, ceea ce nu mai avem deja din luna noiembrie a anului trecut - către 17% și nu către 15% - ceea ce înseamnă cu siguranță o depășire cu 2-3 puncte procentuale a acelei previziuni”, explică Cristian Păun.
El se așteaptă ca inflația să fie la finalul anului „undeva între 10 și 11%”, iar acest lucru va ridica din start probleme în ceea ce privește creșterea economică reală și, implicit, posibilitatea de a intra într-o recesiune cel puțin pentru un trimestru, două”.
Potrivit acestuia, calculele privind inflația ridică semne de întrebare privind întreaga construcție bugetară.
Profesorul mai spune că „există toate șansele” unei recesiuni, având în vedere măsurile prociclice pe care le-a adoptat Guvernul pe final de an, „începând cu creșterea salariilor în sectorul bugetar și continuând cu salariul minim, la care mai adăugăm creșterea de fiscalitate pentru sectorul IMM-urilor, microîntreprinderi și persoane fizice autorizate, începând de la 1 ianuarie”.
Dobânzile
Al doilea mare risc pentru economia României îl reprezintă dobânzile, care sunt strâns legate de inflație.
„Atât timp cât inflația va rămâne sus, dobânda va rămâne în sus. Și asta este problematic în primul și în primul rând pentru cei care au afaceri în derulare și care trebuie să asigure mai mulți bani la bugetul statului prin creșterea fiscalității, dar trebuie să-și asigure și supraviețuirea”, explică profesorul de economie la ASE.
Acest lucru face ca anul 2023 să fie „în continuare un an de supraviețuire și nu un an de creștere și consolidare economică pentru sectorul privat”.
PNRR și atragerea fondurilor europene
Efectul de domino continuă, deoarece un mediu privat slăbit afectează succesul real al programelor finanțate prin fonduri europene.
„Acele programe se fac cu mediul de afaceri din România și atunci trebuie să ai și un mediu de afaceri care să aibă acces la capital, la capital de lucru, să poată să vină în întâmpinarea solicitărilor pe care le are statul pe diferite proiecte cu finanțare europeană”, explică profesorul de economie.
Acesta este al treilea risc pentru economia românească, spune el, deoarece „excelăm foarte mult în pus polistiren pe primării și consilii județene”, lucru care „nu are nicio treabă cu reziliența, cu redresarea și cu dezvoltarea României”.
„Este o formă similară panseluțelor din rondouri sau borduri. Cam același lucru facem astăzi, deci ratăm foarte probabil reformele prin PNRR sau, cel puțin acolo unde într-adevăr este vorba de reformă, avem de renegociat, avem de rediscutat, avem întârzieri, nu avem consens politic și așa mai departe”, completează Cristian Păun.
Criza energetică și războiul
În opinia profesorului Cristian Păun, al patrulea risc pentru 2023 rămâne cel al crizei energetice, din cauza căreia au crescut inclusiv prețurile produselor de larg consum, nu doar ale petrolului, gazelor naturale și electricității.
Potrivit acestuia, luat ca factor de risc la adresa economiei românești, războiul din Ucraina va avea o importanță mai mică.
Însă, un al cincilea factor, tot extern, este probabilitatea „destul de ridicată ca Uniunea Europeană sau cel puțin zona euro din Uniunea Europeană să intre în recesiune două-trei trimestre”.
Opinia lui Cristian Păun rezonează cu cea a șefei FMI, care a adăugat că nu doar Europa va avea probleme. Ea a declarat că „o treime din economia mondială va intra în recesiune în 2023”.
Kristalina Georgieva a spus că de vină sunt războiul din Ucraina, creşterea preţurilor, majorarea dobânzilor şi răspândirea Covid în China, lucru care afectează economia globală.
Seceta
Profesorul Cristian Păun a inclus pe lista de pericole la adresa economiei și seceta. Aceasta influențează atât producția agricolă, cât și nivelul importurilor.
„Seceta ne poate pune probleme destul de serioase. Cu o creștere reală, firavă, de 2-3%, o secetă puternică în anul 2023 poate reduce PIB-ul real undeva la două-trei procente, adică ne anulează un start toată creșterea economică”, spune el.
Economistul precizează că acest detaliu este foarte important în condițiile în care „anul 2022 nu a fost un an foarte bun agricol”.
„Se pare că iarna asta moale pe care o avem și care ne bucură, pe de o parte, pentru că nu consumăm energie, pe partea cealaltă stârnește îngrijorare, pentru că înseamnă lipsă de precipitații, înseamnă lipsă de umiditate în sol necesară unui an agricol bun”, subliniază Cristian Păun.
China și efectele asupra României
Revenind la redeschiderea Chinei și la efectele asupra economiei globale, profesorul a pus accentul pe „repoziționarea (față de China) mai ales în ceea ce privește partea de lanțuri de distribuție, componente, subansamble și care, cu siguranță, se vor reloca și către alte zone”.
„Din păcate, România pierde foarte mult în această direcție. Sunt foarte puțini investitori internaționali pe care reușim să-i atragem în România cu ajutorul lobby-ului guvernamental”, spune el.
Cristian Păun menționează că eventualele temeri ale investitorilor vecinătatea cu războiul pot fi ușor evaporate „prin prezentarea unui mediu de afaceri stabil, predictibil, care nu dă măsuri fiscale peste noapte și care are grijă de capital”.
Însă, prin neatragerea acestor investitori care părăsesc piața chineză, România se va număra printre perdanți.
„Cu alte cuvinte, ne vom limita la pus polistiren pe primării și consilii județene, care nu reușesc să atragă niciun investitor privat internațional sau local în localitățile respective”, concluzionează el.
În ceea ce privește anunțul privind atragerea de investiții străine record în anul 2022, Cristian Păun spune că „multe au legătură cu sistemul financiar-bancar, sunt transferuri intragrup, nefiind acele greenfield investments în sectoare inovative, creative care să dea de muncă poporului pe termen lung”.
