Bun găsit,
Iată știrile zilei:
- Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI) se reunește astăzi. Pe ordinea de zi se află și dosarul aderării României la spațiul Schengen.
- Cancelarul austriac Karl Nehammer a spus miercuri seară că Austria se va opune aderării României la Schengen. Pentru ca o țară să fie acceptată, e nevoie de unanimitate.
- Președintele rus Vladimir Putin a vorbit despre război. Acesta ar putea fi unul „de lungă durată”, iar tensiunea nucleară crește, a spus liderul autocrat de la Kremlin.
Vot în JAI privind Schengen
Anunțul oficial privind aderarea României la spațiul Schengen e așteptat astăzi, undeva pe la miezul zilei. Ședința Consiliului JAI va începe oficial la 11:00, ora României, pe ordinea de zi fiind și solicitarea Bucureștiului de aderare.
Miercuri seară, și de la București, și de la Viena sau Bruxelles, lucrurile păreau tranșate. Austria continua să se opună aderării României invocând oficial falsa problemă a migrației ilegale. Cancelarul austriac Karl Nehammer a susținut o conferință de presă aseară în care a repetat cifra de 75.000 de migranți ilegali care se află în prezent în Austria.
„Avem oameni care trec granițele cu miile, despre care nu știm de unde vin, dacă sunt traficanți de droguri. Este o problemă de Securitate”, a spus cancelarul. La conferință au participat și jurnaliști români, care i-au cerut oficialului să explice legătură dintre România și problema migrației din Austria. Dl Nehammer a refuzat să răspundă. A spus, în schimb, că discuția privind aderarea României și Bulgariei ar trebui reluată la primăvară.
Cancelarul sau alți membri ai conducerii politice la la Viena au discutat, ieri, și cu mai mulți oficiali ai statului român. La o reuniune cu ușile închise ale grupului PPE din Parlamentul European, din care face parte și partidul lui Nehammer, acesta a invocat presupuse amenințări și presiuni la care firmele austriece din România ar fi fost supuse.
„Nu-i pasă de Europa”, a spus despre Nehammer, la finalul întâlnirii, europarlamentarul român Siegfried Mureșan, unul dintre participanți. „Cancelarul este foarte agresiv”, a spus și Rareș Bogdan, la rându-i europarlamentar.
O discuție telefonică cu cancelarul a avut, aseară, și premierul Nicolae Ciucă, a transmis, „pe surse”, Palatul Victoria. Nimic dinspre președinție – despre implicarea oficială a lui Klaus Iohannis în negocieri nu mai știm nimic de marți, când acesta a fost la Tirana la summitul UE – Balcanii de Vest.
Nemulțumirile împotriva Austriei cresc
De ce, totuși, se opune Austria aderării României la Schengen ? În condițiile în care problema migrației ilegale e contrazisă de cifrele oficiale, răspunsul la această întrebare e așteptat din spatele ușilor închise. Nu trebuie neglijat nici faptul că Austria era, la finele anului trecut, al treilea cel mai mare investitor străin din România, prin firmele sale. Multe dintre companiile cu care interacționăm frecvent, de la OMV sau Petrom, până la BCR, au capital austriac.
Europa Liberă a făcut calculele: investițiile austrice în România au fost în 2021 de 12,2 miliarde de lei. De 20 de ori mai mari decât în 2003, de pildă. Au fost, așadar, două decenii în care aceste companii au prosperat în România; nu au lipsit nici controversele – mai ales cele legate de exploatarea ilegală a lemnului de către Holzindustrie Schweighofer.
Tot în Europa Liberă puteți citi un interviu exclusiv realizat de Adriana Nedelea cu fostul șef al departamentului Schengen din Ministerul de Interne. Marian Tutilescu cataloghează ca „revoltătoare și absurdă” atitudinea Austriei și speră ca Viena să se abțină de la vot.
Iar Andreea Pora analizează și legăturile economice pe care Austria le are cu Rusia. Intenționat sau nu, decizia Vienei de a se opune aderării României și Bulgariei mulțumește Kremlinul.
Televiziunile de știri din România au criticat dur aseară, prin mesajele transmise de jurnaliști sau invitați, decizia Austriei. Pe Facebook, de asemenea, foarte mulți lideri de opinie au postat mesaje similare. Gazetarul Cristian Tudor Popescu, de pildă, a scris un editorial în Republica în care a catalogat decizia Austriei ca o „lovitură de stat în UE”. Unde statul este Austria.
Unii politicieni au venit și ei cu amenințări: ministrul Turismului, Daniel Cadariu le cere românilor să nu mai meargă la ski în Austria. Alții cer boicotarea companiilor austriece din țară.
În afara subiectului Schengen, în țară au mai fost dezbateri privind proiectul legii bugetului de stat. Europa Liberă s-a axat pe un minister pe care îl considerăm esențial, cel al Educației, care va primi cea mai mică alocare, raportat la procentul din PIB, din ultimii ani - 2,1%.
Am scris și despre noul mod de calcul al pensiilor militarilor. Acestea, inclusiv cea a premierului Nicolae Ciucă, vor fi majorate diferențiat. Prim-ministrul va beneficia de o creștere de 5,1%, adică un plus de 10.000 de lei pe an.
Discursul lui Putin
De la Moscova, printr-o legătură video, președintele rus Vladimir Putin a vorbit despre războiul din Ucraina. Liderul autocrat de la Kremlin a spus că amenințarea unui război nuclear crește, dar a insistat că Rusia nu a „înnebunit” și nu își va folosi mai întâi armele nucleare, scrie BBC.
Președintele rus a insistat că țara sa va folosi doar arme de distrugere în masă ca răspuns la un atac.
Vladimir Putin a vorbit la reuniunea anuală a Consiliului pentru drepturile omului din Rusia și a admis, pentru prima dată, că războiul din Ucraina ar putea fi un „proces de lungă durată”. „O astfel de amenințare crește, ar fi greșit să o ascundem”, a avertizat Putin.
În Germania, o acțiune subversivă a fost dejucată de autorități. Membrii grupării „Cetățenii Reichului”, împreună cu cei ai QAnon, au plănuit o lovitură de stat condusă de un fost membru al unei familii nobiliare. Poliția germană a arestat 25 de persoane.
Iar în SUA, avocații lui Donald Trump au mai găsit cel puțin două documente clasificate, depozitate într-o unitate din Florida. Tot în SUA, jurnaliștii unuia dintre cele mai importante ziare din lume, New York Times, au anunțat pentru astăzi o grevă din cauza nemulțumirilor salariale.
Alte subiecte:
- Peru are o femeie președinte pentru prima dată, după ce fostul președinte Pedro Castillo a fost destituit – la câteva ore după ce a încercat să dizolve parlamentul.
- Măsurile de plafonare și compensare a facturilor au costat până acum 7 miliarde lei și vor mai costa încă 1,5 miliarde lei până la finalul anului.
- Ucraina a folosit drone modificate pentru a lovi bazele rusești.
Ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org, dar și pe Facebook.
Cele bune,
Ionuț
