Linkuri accesibilitate

3 minute | Rușii fug în Kârgâzstan, directorul SRI despre elefantul din încăpere, polițistul Godină se simte păcălit


Mii de ruși încearcă să fugă de mobilizare în războiul din Ucraina. Ieșirea din Rusia spre Vest e însă dificilă. NYT a descoperit că mulți au ajuns în Kârgâzstan. În imagine, finala dintre Kârgâstan și Kazakstan la Campionatul Mondial de Jocuri Nomade, duminică, 02.10.2022.
Mii de ruși încearcă să fugă de mobilizare în războiul din Ucraina. Ieșirea din Rusia spre Vest e însă dificilă. NYT a descoperit că mulți au ajuns în Kârgâzstan. În imagine, finala dintre Kârgâstan și Kazakstan la Campionatul Mondial de Jocuri Nomade, duminică, 02.10.2022.

Anexarea celor patru regiuni ucrainene la ordinul lui Putin nu funcționează. Ucraina înaintează inclusiv în Donbas, pierdut în 2014. Șeful SRI sugerează că înalți oficiali se folosesc de mecanisme învechite pentru control. Presa scrie și că „o rețea de escroci” a stricat câteva avioane militare.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Toate marile publicații anunță înaintarea forțelor ucrainene în sud și în est, exact în regiunile pe care Vladimir Putin a anunțat pe 30 octombrie că le-ar fi alipit la Rusia. O idee despre prețul plătit de soldații ruși oferă șoselele minate din jurul orașului strategic Lîman/Donețk.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Președintele Zelenski anunță că Ucraina a recăpătat multe orașe în estul și sudul țării. În Rusia continuă mobilizarea, dar mulți bărbați între 18 și 60 de ani fug de încorporare.
  • Directorul SRI, Eduard Hellvig, a vorbit la Cluj despre „elefantul din încăpere”, sugerând că oficiali de rang înalt se folosesc de puterile învechite ale serviciilor ca să controleze situații.
  • O decizie judecătorească semnalată de gândul.ro precizează că mai multe aeronave militare s-au stricat din cauza kerosenului neconform livrat de „o rețea de escroci”, după cum se exprimă Adevărul.

Ucraina avansează și în ziua în care Duma rusească a bifat anexări

Washington Post deschide cu remarca potrivit căreia avansul accelerat al forțelor ucrainene a avut loc inclusiv ieri, 4 octombrie, ziua în care Duma de Stat de la Moscova își propusese să adopte în glorie confirmarea celor patru așa-zise referendumuri ținute în Luhansk, Donețk, Zaporojie și Herson.

The Guardian îl citează pe liderul ucrainean, Volodimir Zelenski care a anunțat că Ucraina a recăpătat câteva „duzini” de orașe și orășele regiunile respective, adică în est și sud. Ucrainenii îi resping pe ruși și în Donbas (Luhansk, Donețk).

Pentru Zaporojie, live-blogul Europei Libere de la București anunță că centrala nucleară ar trebui să fie repusă în funcțiune din motive de protecție la îngheț, după cum explică șeful Energoatom (compania ucraineană), Petro Kotin.

Europa Liberă în limba engleză publică însă un reportaj video tulburător al colegilor de la Current Time, de pe o șosea din împrejurimile orașului strategic, Lîman, eliberat foarte recent de ucraineni. Soldați ruși... sunt împachetați în saci de plastic în mijlocul minelor de teren lăsate în urmă de invadatori.

Cadavrele soldaților ruși presară drumurile din Donețk, în apropierea orașului Lîman, unde s-au dat lupte grele. Corpurile nu pot fi adunate imediat din cauza minelor de teren; uneori acestea sunt legate chiar de cadavre. Foto: Current Time.
Cadavrele soldaților ruși presară drumurile din Donețk, în apropierea orașului Lîman, unde s-au dat lupte grele. Corpurile nu pot fi adunate imediat din cauza minelor de teren; uneori acestea sunt legate chiar de cadavre. Foto: Current Time.

Ca să nu le împărtășească soarta, mulți bărbați ruși între 18 și 60 de ani fug de mobilizarea decretată de Vladimir Putin. Rutele inițiale au vizat Finlanda, Turcia sau Georgia. New York Times observă însă că potențialii soldați au descoperit „un rai neașteptat”: Kârgâzstan.

Ex-republică sovietică din Asia Centrală care a livrat vreme de decenii mână de lucru ieftină marilor metropole din vestul Rusiei, începând cu Moscova. Iar kârgâzii, cu ochi oblici și bruneți, au fost afectați masiv de prejudecăți, punctează NYT.

Acum însă rușii formează un adevărat val de refugiați în Kârgâzstan, majoritatea profesioniști în domenii de top sau arte. Galeria foto asociată spune multe. Inclusiv despre capacitatea Rusiei de a se apăra de... dictatură.

Undeva, contextualizând și fără judecăți de valoare ori condescendență, cuvintele starului sovietic Alla Pugaciova, îți vin în minte. Și nu numai în legătură cu Rusia...

Serviciile de informații sting incendii, apoi sunt criticate că le-au stins

Acesta este reproșul pe care directorul SRI, Eduard Hellvig, pare să îi transmită decidenților de rang înalt care apelează la intervenția ofițerilor de informații. Vorbind la o conferință la Cluj, într-una din rarele sale apariții publice, Eduard Hellvig, a ținut un discurs lung, de 30 de minute, după cum relatează Libertatea.

El a dat încă o dată asigurări că foarte controversatul pachet de legi ale securității naționale, inițiat în cotloanele de siguranță națională ale Administrației Prezidențiale, nu este un pericol. Noile legi vor urma principiile democratice de tip occidental, insistă el, supărat că actualii ofițeri sunt numiți încă „securiști” și ferm convins că nu există un conflict real între patriotism și globalism, nuanță pe care insistă editorialul jurnalistului Cătălin Tolontan.

Semnificativ, directorul SRI a lansat însă un apel la decizie din partea responsabililor de rang înalt, o critică voalată la adresa celor care se folosesc de puterile învechite ale serviciilor pentru control.

Președintele Klaus Iohannis și directorul SRI, Eduard Hellvig, la prezentarea raportului pe 2021 al agenției de informații. Discursul de ieri al directorului SRI pare să releve un conflict de viziune în interiorul SRI între „patriotism și globalism”. Nu există un astfel de conflict, subliniază Hellvig.
Președintele Klaus Iohannis și directorul SRI, Eduard Hellvig, la prezentarea raportului pe 2021 al agenției de informații. Discursul de ieri al directorului SRI pare să releve un conflict de viziune în interiorul SRI între „patriotism și globalism”. Nu există un astfel de conflict, subliniază Hellvig.

„Ar fi de dorit ca societatea românească și decidenții politici să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații. Nu putem fi în același timp un fel de pompieri chemați să stingă incendiile provocate de alții și apoi acuzați că le-am stins. Aceasta este de fapt elefantul din încăpere și această discuție nu va putea fi evitată la nesfârșit”, a declarat directorul SRI, Eduard Hellvig.

Europa Liberă continuă seria dedicată Poliției Române. După investigațiile privind croitorul care îmbracă Poliția Română și detaliile despre cele 38 de contracte cadru dintre care 31 sunt cu un singur ofertant, semnate de Ionuț Benea, publică azi un interviu One-to-One al Adrianei Nedelea cu polițistul Marian Godină.

Ce crede unul dintre oamenii obișnuiți să spună lucrurilor pe nume despre rebranduirea uniformelor Poliției, cumpărarea a 600 de BMW-uri de la prietenul președintelui Iohannis, dar și îndemnul său pentru ministrul de Interne, vă las să citiți. Dacă nu e timp azi, rezervați-vă link-ul pentru week-end. Merită.

Avioane militare, stricate din cauza unei „rețele de escroci”

Gândul semnalează decizia Curții de Apel din Ploiești legată de contracte de livrare de combustibil semnate în 2018 care au dus la defectarea mai multor aeronave militare.

A fost vorba de 3 (trei) vapoare de combustibil de proastă calitate. „Procurorii DIICOT au stabilit că siguranța națională a fost pusă în pericol, iar țara nostră ar fi fost pusă, temporar, în situația în care să nu-și poată mai îndeplini îndatoririle față de NATO” scrie Gândul, iar judecătorii de la Ploiești le-au dat dreptate.

Adevărul face o analiză pe siguranță națională în urma acestui episod sub un titlu fără echivoc: „Aeronave de luptă MiG-21 Lancer, puse pe butuci de o rețea de escroci. Cum a fost păcălită Armata Română cu kerosen de proastă calitate”.

Alte subiecte:

Toate cele bune, ne revedem mâine,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG