-- “Ce imn fredonezi acolo?” întreabă Papa Benedict (Anthony Hopkins) în filmul produs de Netflix The Two Popes.
-- “Dancing Queen”, răspunde Papa Francisc (Jonathan Pryce).
În Germania, Franța și Italia, iar într-o măsură mai mare sau mai mică în întreaga lume catolică, presa este preocupată astăzi de afacerea unei cărți co-semnate de fostul Papă Benedict al XVI-lea (germanul Ratzinger), care pune în discuției în mod indirect infailibilitatea actualului Papă Francisc, atacând frontal posibilitatea ca preoții catolici să renunțe la celibat.
În analiza Papă și anti-Papă (Papst und Gegenpapst), Süddeutsche Zeitung explică importanța disputei teologice ce poate rezulta de aici: cartea cu pricina, intitulată Din străfundul inimilor noastre și care a apărut chiar astăzi în Franța, la editura Fayard (Des profondeurs de nos cœurs), semnată de fostul Papă Benedict al XVI-lea și de cardinalul Robert Sarah, neagă posibilitatea de a unge preoți niște oameni care sunt sau au fost însurați.
Posibilitatea preoției fără celibat a fost invocată și cerută de o majoritate a episcopilor reuniți la Roma în octombrie 2019, într-un sinod dedicat Amazoniei, unde se căuta o soluție pentru dispariția vocației sacerdotale și scăderea îngrijorătoare a numărului de preoți.
Dacă Papa Francisc acceptă propunerea sinodului de la Roma, asta ar fi o schimbare majoră în funcționarea Bisericii Catolice, prima asemenea reformă din Evul Mediu încoace. Asta înseamnă că teoretic preoții catolici se vor putea căsători, sau că un divorțat va putea deveni preot. Este limpede că data aleasă pentru publicarea în pripă a cărții, care poartă și semnătura precedentului Papă Benedict, a fost decisă pentru a împiedica o asemenea reformă.
În Franța, țara unde a apărut astăzi cartea în librării, cotidianul catolic La Croix vorbește despre unimbroglio major, o încurcătură serioasă.
Cartea îi este doar „atribuită” lui Benedict, scrie La Croix, care se poziționează astfel ca fiind pro-Francisc. La Croix anunță că un secretar al lui Benoît (Benedict) XVI a declarat ieri că fostul Papă « nu a aprobat niciun fel de proiect pentru o carte cu dublă semnătură ».
În schimb, tot în Franța, foarte conservatorul cotidian al dreptei catolice Le Figaro, care luni a dezvăluit deja câteva pagini din carte, scrie că textul este într-adevăr scris sau cel puțin aprobat de fostul papă Benedict și îl citează ca autoritate pe secretarul acestuia, arhiepiscopul Georg Gänswein (nu știm încă dacă e același secretar citat de La Croix), care confirmă totul.
În schimb, site-ul revistei franceze de extrema dreaptă Valeurs Actuelles anunță, dimpotrivă, că fostul Papă Benedict cere ca numele său să fie retras de pe coperta cărții.
În Italia, La Repubblica are o altă versiune: Ratzinger (Benedict) știa, dar în fața polemicii cere acum să i se șteargă numele. Corriere della Sera merge și mai departe și spune că celălalt autor al cărții, cardinalul Sarah (care este un prelat african originar din Guineea) se apără acum publicând pe Twitter scrisori ale fostului Papă Ratzinger (Benedict) din care reiese că fostul Papă știa și și-a dat acordul pentru carte. Într-adevăr, contul de Twitter al cardinalului Sarah oferă asemenea scrisori în facsimil. Deși nu are bulină albastră, contul de Twitter al cardinalului nu pare fals sau piratat. Vom vedea de îndată că Twitter a devenit foarte important șipentru urmărirea în timp real a evenimentelor din Iran.
Piraterie informatică și destituirea lui Trump
La un alt nivel de intrigi, pasiune și piraterie informatică, Le Monde publică o întreagă anchetă despre firma ucraineană aflată la baza tentativei de destituire a lui Trump și care a fost atacată de pirați informatici ruși.
Consorțiul ucrainean Burisma e direct implicat în procedura de destituire a lui Trump și a fost deja în mod repetat atacat de pirați informatici.
Aceștia sunt bănuiți a proveni din GRU, serviciile secrete ale armatei ruse, potrivit firmei americane Area 1, specializată în securitate informatică, într-un studiu publicat pe 13 ianuarie și preluat de New York Times.
Firma ucraineană Burisma, a cărei piratare a fost efectuată, din câte se pare, de serviciile GRU rusești, e cea pentru care a lucrat, între 2014 și 2019, Hunter Biden fiul contracandidatului democrat al lui Trump la președinție Joe Biden.
În faimoasa convorbire telefonică dintre Donald Trump și președintele ucrainean pe atunci abia învestit Volodimir Zelenski, Trump i-a cerut acestuia să lanseze o anchetă asupra acestei firme Burisma și a fiului lui Biden.
Despre toate acestea scrie în detaliu și la Moscova cotidianul Kommersant.
Iranienii se pot revolta și împotriva regimului și a Occidentului
La Londra, presa de toate tendințele scrie despre decizia autorităților de la Teheran de a-l expulza pe ambasadorul Marii Britanii, Rob Macaire, pentru faptul că a participat la o manifestație neautorizată. The Times informează că decizia a venit după ce Anglia a hotărât, împreună cu Franța și Germania, să declanșeze un mecanism de avertisment care obligă Iranul să respecte acordul nuclear din 2015, fără de care se va expune unor noi sancțiuni.
The Guardian publică însă comentariul lui Reza Akbari, analist iranian pe lângă Institute for War and Peace Reporting, care explică pentru publicul occidental că faptul că atâția iranieni se revoltă împotriva regimului nu înseamnă că ei au trecut în tabăra cealaltă și că au devenit deodată pro-occidentali. Aceasta este o viziune simplistă și periculoasă, spune autorul. Iranul nu e o adunătură de creiere versatile, de oameni care azi strigă “Death to America”, iar mâine “Death to the Dictator” împotriva propriului lor regim.
Imaginea unui Iran monolitic și ușor manipulabil de către experții occidentali este eronată, avertizează acest cercetător de origine iraniană, și ea ar putea avea consecințe fatale.
Cu atât mai impresionante se arată imaginile filmate, postate pe contul anonim de Twitter Mamlekate, care arată o mulțime de studenți refuzând să calce și ocolind steagurile pictate pe jos ale Israelului și SUA.
Felul în care studenții evită ostentativ să calce pe acelea nu înseamnă că ei își arată astfel vreo simpatie deosebită pentru SUA și Israel, ci că semnalizează astfel regimului că ritualurile tiraniei nu mai funcționează. Căderea lui Ceaușescu începuse de asemenea prin niște fluierături într-o piață.
Facebook Forum