Linkuri accesibilitate

Șase luni de COVID-19 - un munte de minciuni, conspirații și manipulare


Au trecut șase luni de la apariția noului coronavirus și tot atâtea luni în care dezinformarea a fost răspândită furibund. Teorii false, minciuni și jumătăți de adevăruri riscă să producă mai mult zgomot decât informația reală.

La nivel mondial circulă peste 100 de teorii false despre noul coronavirus, conform unei echipe de cercetători de la Universitatea americană Carnegie Mellon, care studiază modalitățile de răspândire a dezinformării în mediul online. Echipa a identificat recent cel puțin trei categorii de informații false sau inexacte: tratamente și modalități de prevenire a infecției, natura virusului și presupusa origine de laborator a virusului.

„Informația incorectă abundă pe internet și, mai ales, pe rețele de socializare. Este răpândită de boți și de oameni care nu știu că este incorectă”, spune Kathleen Carley, profesor la Institutul pentru Cercetare Software al Carnegie Mellon.

Tratamentele false și metodele de prevenție au fost cele mai populare subiecte pentru dezinformarea la nivel mondial.

Abundența tratamentelor

Berea Corona nu vindecă COVID-19, nici usturoiul și nici ardeiul iute din ciorbă. Spălatul nasului cu soluție salină nu va respinge virusul și nu va proteja pe nimeni de infecție. Iar alte remedii vehiculate pe internet, cum ar fi ingestarea de înălbitor, pot fi mortale.

Agenții guvernamentale, cele de sănătate publică sau organizații internaționale au creat site-uri sau secțiuni pe propriile pagini pentru a combate falsurile.

Ministerul Sănătății din Brazilia, de exemplu, al doilea cel mai afectat stat din lume după SUA, a creat canale de social media prin care roagă oamenii să le trimită informațiile pe care le găsesc online pentru a verifica cât de corecte sunt. La fel a acționat și ministerul Sănătății din România.

Rezultatele inițiativei braziliene arată că ceaiul de lămâie nu vindecă pe nimeni, nici cafeaua, iar gargara nu ajută la nimic legat de COVID-19.

Organizația Mondială a Sănătății, ea însăși subiect de conspirații, s-a dedicat și ea demistificării noului coronavirus. OMS arată că băutul de alcool nu protejează de infecție, capacitatea de a ține respirația timp de 10 secunde nu demonstrează că cineva nu e infectat și expunerea la temperaturi foarte ridicate / coborâte nici nu vindecă, nici nu previne nimic.

Marile conspirații

Eforturi de a identifica și demonta falsuri vin și din partea unor actori precum Diplomația Uniunii Europene. Teorii precum „COVID-19 e invenția companiilor farma” sau a unei „elite oculte secrete” sunt demontate de unitatea împotriva dezinformării a UE. Specialiștii arată că termenul „plandemie” (plandemic, în engleză) – care vrea să spună că pandemia este inexistentă sau, cel puțin, o exagerare – a fost răspândit de presa favorabilă Kremlinului.

Centrul ceh de Combatere a Terorismului și a Amenințărilor Hibride, care monitorizează campaniile de dezinformare cu potențial de amenințare la securitatea Cehiei, a demontat conspirații care afirmă că virusul ar fi fost creat ca armă biologică și care dau vina pe SUA, Marea Britanie, China sau elitele globale sau Bill Gates etc.

Centrul respinge și teoria conform căreia SUA ar profita de coronavirus pentru a trimite trupe în toată Europa, subliniind că ideea ar fi putut deriva din exercițiile militare planificate, care a fost însă anulate sau amânate din cauza pandemiei.

Alte teorii conspiraționiste de amploare sunt cele care acuză legături între coronavirus și tehnologia 5G, sau cele care spun că guvernele ar pregăti campanii de vaccinare forțată pentru a controla populația, ori cele care văd o perdea de fum coordonată între guverne și presă pentru a distrage atenția de la migrație.

Actori maligni

Conform centrului din Cehia, eforturile de manipulare a informației pot reprezenta o tentativă de a exploata pandemia „conform cu interesele unui număr mare de posibili actori”.

Observatorii fenomenului au identificat mai multe tipologii – de la guverne la conspiraționiști profesioniști și până la participanți la dezbateri de bună credință care au fost țintiți de dezinformare.

Universitatea Carnegie Mellon subliniază că dezinformare există în orice criză și că, uneori, și o glumă poate fi transformată în pseudo-adevăr. O afirmație satirică precum „beți clor pentru a scăpa de coronavirus” poate fi văzută în ambele feluri de oameni diferiți.

Însă cu totul alta e situația când un sfat de acest fel vine, de exemplu, de la președintele american Donald Trump – care a sugerat că ingestarea de înălbitor ar putea fi o opțiune de explorat – , sau de la președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, care continuă să minimizeze amenințarea virusului, deși țara sa a devenit noul epicentru, ori de la președintele din Belarus, cel din Turkmenistan sau Nicaragua.

În alte situații, state au ajuns să se acuze între ele. SUA au acuzat China că virusul ar fi fost scăpat dintr-un laborator, apoi Beijingul a acuzat Washingtonul că ar fi adus virusul în China cu armata americană.

Impact major

Impactul dezinformării trece granițele statale. Un sondaj efectuat de Școala Înaltă de Economie din Moscova arată că un sfert din populația Rusiei crede că pandemia nu este reală.

Iar în SUA, 30% din populație crede că virusul a fost creat cel mai probabil într-un laborator, teorie care contrazice toate studiile geneticienilor despre originea noului coronavirus.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG