Linkuri accesibilitate

MApN: Sistemul Patriot a ajuns în Ucraina. Volodimir Zelenski mulțumește României


Președintele Volodimir Zelenski cere ca țările NATO vecine să doboare rachete și drone rusești lansate asupra Ucrainei.
Președintele Volodimir Zelenski cere ca țările NATO vecine să doboare rachete și drone rusești lansate asupra Ucrainei.

Ministerul Apărării Naționale a confirmat joi pentru Europa Liberă că sistemul Patriot donat de România a ajuns în Ucraina. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a mulțumit miercuri seară României pentru sistemul Patriot. Totodată, el a cerut ca ţările NATO din vecinătatea Ucrainei să doboare dronele şi rachetele ruseşti.

„Mulţumesc fiecărei ţări care ne ajută cu adevărat cu apărarea aeriană. Mulţumesc în special României pentru Patriot”, a spus Zelenski, miercuri seară.

La București, Ministerul Apărării a confirmat pentru Europa Liberă că sistemul Patriot a ajuns în Ucraina.

„Confirmăm că sistemul Patriot a ajuns în Ucraina”, a spus purtătorul de cuvânt al MApN, Constantin Spînu.

La jumătatea lunii trecute, Guvernul României a adoptat ultimul act normativ necesar transferului sistemului românesc Patriot în Ucraina.

Documentul, care este confidențial și nu a fost publicat în Monitorul Oficial, prevede că România acordă drept de folosire gratuită Ucrainei.

Hotărârea fost adoptată după ce, la începutul lunii septembrie, Camera Deputaţilor a adoptat în calitate de cameră decizională proiectul de lege iniţiat de Guvern pentru donarea sistemului.

Ce este un sistem Patriot

Acronimul vine din limba engleză: Phased Array Tracking Radar to Intercept on Target, iar în limba română s-ar traduce ca rețea radar fazată pentru interceptare țintită.

Potrivit producătorului american, compania Raytheon, sistemul poate neutraliza rachete balistice tactice, rachete de croazieră, drone și aeronave avansate.

Patriot este un sistem mobil, adică poate fi mutat cu ajutorul camioanelor, iar componentele sale sunt:

  • un radar puternic;
  • o stație de control;
  • stații de lansare;
  • un generator de energie;
  • alte vehicule de sprijin.


Raytheon Technologies produce radarele și sistemele terestre, iar compania americană Lockheed Martin produce rachetele interceptoare.

Radarul sistemului are o rază de acțiune de peste 150 km și poate urmări până la o sută de ținte simultan, potrivit specificațiilor furnizate în 2015 de NATO.

Pe scurt, sistemele de baterii Patriot funcționează în câțiva pași:

  • Radarul detectează și urmărește țintele reperate, apoi trimite datele către stația de control;
  • Stația de control primește datele, le procesează și le trimite la stația de lansare, aflată în apropierea radarului.

Stații de control ale sistemelor Patriot.

  • Stația de lansare adăpostește modulul de operare la distanță, lansatorul cu 16 rachete interceptoare în cele patru „tunuri”. Stația de lansare primește locația țintelor printr-o antenă;
  • Interceptoarele (rachetele) sunt lansate fie manual, fie de la distanță ,din stația de control.
  • Ghidarea interceptoarelor (până la nouă pentru fiecare sistem) are loc în timpul zborului cu ajutorul radarelor care urmăresc ținta, pe măsură ce rachetele interceptoare se apropie.

Sistemul are capacități diferite, în funcție de tipul de interceptor utilizat:

  • Interceptorul PAC-2 folosește un focos cu fragmentare prin explozie - se detonează în apropierea rachetei inamice;
  • Interceptorul PAC-3, mai nou, folosește o tehnologie mai avansată, de tip „hit-to-kill”, adică va căuta să lovească focosul rachetei balistice inamice.

Dintr-o unitate de tragere de bază a unei baterii Patriot pot face parte până la 90 de soldați, dar pentru ca ea să fie operată în luptă are nevoie de doar trei soldați în stația de control.

Cursurile de formare pentru militarii care pot utiliza și întreține Patriot durează câteva luni, în funcție de operațiune: cursul de operator al sistemului de lansare durează 13 săptămâni, iar cel de operator de control al focului durează 20 de săptămâni. Cursul de reparare a sistemului durează 53 de săptămâni.

Volodimir Zelenski a vorbit miercuri seară și despre atacul foarte aproape de frontiera României, care a avariat punctul de trecere de la Orlivka (în zona Isaccea pe malul românesc), și a cerut ca în zonele din vecinătatea ţărilor NATO apărarea antiaeriană să fie asigurată în comun.

„Noaptea trecută, armata rusă a lovit din nou Ucraina cu (drone) Shahed. În special, au fost lovituri în regiunea Odesa, în districtul Izmail, foarte aproape de graniţa cu România. (Dronele) Shahed au lovit infrastructura civilă obişnuită: un terminal de feribot, camioane, un depozit de cereale. Aceasta este exact ceea ce teroriştii ruşi au vizat întotdeauna, securitatea alimentară a regiunii şi a lumii”, a spus Zelenski.

Colaborarea între vecini este „absolut posibilă” a spus Zelenski, care a dat exemplul felul în care coaliția internațională din Orientul Apropiat a interceptat rachete iraniene care amenințau teritoriul Israelului.

Referindu-se la regiunea Doneţk liderul ucrainean a recunoscut că sunt zone în care „situaţia este deosebit de dificilă”, dar nu a menţionat nimic despre pierderea oraşului strategic Vuhledar.

Zelenski asubliniat în schimb faptul că ruşii au suferit pierderi mari graţie rezistenţei forţelor ucrainene.

Discursul a fost, de asemenea, un nou apel către parteneri pentru a furniza Ucrainei armament cu rază lungă de acţiune pe care să-l poată folosi împotriva Rusiei. Numai aşa Moscova s-ar aşeza la masa negocierilor, a arătat Zelenski.

„Avem într-adevăr nevoie de această determinare din partea partenerilor noştri. Avem nevoie de capacităţi cu rază lungă de acţiune. Aş dori, de asemenea, să mulţumesc fiecărui lider şi prieten al Ucrainei pentru că a înţeles că presiunea asupra Rusiei nu este suficientă acum şi că de aceea - şi numai de aceea - conducerea rusă nu ia în serios diplomaţia. Avem nevoie de mai multă forţă”, a spus Volodimir Zelenski.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

  • 16x9 Image

    Cezar Amariei

    A intrat în echipa Europa Liberă în mai 2023. Jurnalist cu peste 20 de ani de experiență, a colaborat cu unele dintre cele mai importante trusturi media naționale (Mediafax, Adevărul, ProTV, Gândul).

    Specializat în materiale de autor, analize, anchete, sinteze, reportaje, interviuri.

XS
SM
MD
LG