Auoritățile din Hong Kong au anunţat duminică începerea urmării penale pentru acţiuni subversive împotriva a 47 de membri ai mişcării pentru democraţie, transmite France Presse. Grupul, cel mai mare de până acum, e anchetat în baza legii privind securitatea naţională, citează Agerpres.
Mulți activiști vizibili fuseseră reținuți în ianuarie, după o razie de amploare a Poliției și inculpați apoi pentru „conspiraţie în vederea comiterii unor acte de subversiune”. Printre ei sunt profesori, asistenți sociali, studenți sau foști deputați.
BBC relatează că sunt acum urmăriți penal 39 de bărbați și 7 femei, cu vârste cuprinse între 23 și 64 de ani. Ei ar urma să apară în fața unui tribunal luni. Printre cei acuzați sunt și Benny Tai, James To sau Leung Kwok-hun, figuri deja cunoscute de la protestele pro-democrție din 2019.
China a strâns controlul asupra regiunii care, teoretic, ar beneficia de o largă autonomie. Anul trecut Beijingul a impus o lege a securității, ca răspuns la „dezordinea socială” provocată de mișăcrile pro-democrație din 2019.
Legea adoptată în vara anului trecut fără dezbateri în Consiliul Legislativ din Hong Kong prevede patru tipuri de infracţiuni: subversiune, secesiune, terorism şi complicitate cu forţe străine, iar sentinețele pot ajunge la închisoare pe viaţă.
China, sub lupa marilor cancelarii occidentale
Administraţia Chinei a respins luna aceasta „atacurile calomnioase" referitoare la situaţia uigurilor şi altor grupuri etnice din regiunea Xinjiang, insistând că sunt respectate drepturile în domeniul muncii şi libertatea religioasă.
Activişti pentru drepturile omului şi experţi ONU acuză că aproximativ un milion de musulmani sunt deţinuţi în centre speciale. Beijingul susţine însă că nu există abuzuri și că unitățile respective sunt centre vocaţionale pentru combaterea radicalizării.
Se înmulțesc însă vocile critice ale diplomaților europeni sau americani.
Administraţia Biden a anunţat în ianuarie că menţine evaluarea Departamentului de Stat privind acte de genocid comise în Xinjiang.
Iar ministrul german de Externe, Heiko Maas, a făcut referire și la situația din Hong Kong: „Angajamentul nostru în favoarea respectării Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului nu permite detenţia arbitrară a membrilor grupurilor minoritare aşa cum se întâmplă cu uigurii din Xinjiang sau cu libertăţile civice din Hong Kong".
