Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Cum pot pune bani deoparte românii care câștigă sub 3.000 de lei pe lună


Mihai Constantinescu, consilier de educaţie financiară, spune la rubrica #10Întrebări ce soluții de economisire au românii cu venituri mici.
Mihai Constantinescu, consilier de educaţie financiară, spune la rubrica #10Întrebări ce soluții de economisire au românii cu venituri mici.

65% dintre români nu au fonduri de urgență pentru o cheltuială neprevăzută, iar în cazul în care ar fi concediați ar fi nevoiți să se împrumute. Economisirea este una dintre soluții, dar nu la îndemâna tuturor. Sunt totuși câteva metode.

Dacă ar rămâne fără venituri, două treimi dintre români nu și-ar putea acoperi cheltuielile nici măcar o săptămână, potrivit unei analize KRUK și IRES.

În plus, aproape 46% din oameni spun că nu fac economii. Dintre cei care reușesc să pună bani deoparte, 27% nu-i pun într-un fond de urgență, necesar în cazul în care apare o cheltuială neprevăzută.

O veste bună a studiului este că a crescut suma medie pe care o economisesc cei care reușesc să pună bani deoparte: 960 de lei în anul 2021, 1.125 de lei în 2022, 1.314 lei în 2023.

O altă parte pozitivă este că a crescut și procentul celor care reușesc să strângă peste 1.000 de lei pe lună, de la 20% anul trecut, la 27% în acest an.

Consilierul de educaţie financiară Mihai Constantinescu a explicat ce opțiuni au cei care abia se descurcă de la o lună la alta cu banii. În primul rând cum să pună deoparte niște bani și, într-un viitor cât se poate de apropiat, să și investească.

El a explicat care este ecuația corectă a economisirii și a prezentat cele mai comune greșeli de administrare a banilor.

1. Europa Liberă: Vă surprinde că 65% dintre români nu și-ar putea acoperi cheltuielile nici măcar o săptămână, dacă ar rămâne fără venituri?

Mihai Constantinescu: Sincer, nu mă surprinde, pentru că mă întâlnesc în fiecare zi cu situații de genul acesta. Sunt persoane cu venituri mici, dar și cu venituri medii sau mari, care nu reușesc să economisească deloc.

Cred că partea aceasta de economisire și de a avea grijă de banii noștri are, până într-un anumit punct, legătură și cu nivelul veniturilor.

Dacă ai un venit foarte mic, mai ales în condițiile acestea cu inflație crescută, este foarte greu să economisești. Dar peste un anumit nivel al venitului, de 3.000-4.000 lei, dacă nu reușești să economisești, este mai mult o problemă de disciplină financiară și mai puțin de venituri.

Mai cred ceva, bazat pe experiența sutelor de întâlniri cu clienți, că minim 10% din ceea ce câștigăm, oricât de mic sau oricât de mare ar fi venitul nostru, sunt risipiți, bani aruncați pe fereastră.

Am o grămadă de exemple aici și cred că, dacă vrem să reușim în primul rând să punem bani deoparte pentru urgențe sau pentru situații neprevăzute, trebuie să ne uităm în primul rând cu atenție la cheltuielile noastre și să plecăm de acolo.

Să vedem pe ce aruncăm banii, cum risipim și dacă cheltuielile noastre se aliniază cu lucrurile de care avem cu adevărat nevoie și care ne fac plăcere cu adevărat.

2. Europa Liberă: Această analiză spune de fapt că cei 65% nu au fonduri de urgență. Explicați, pentru cine nu știe, ce este un fond de urgență și care sunt opțiunile: unde țin acești bani? Ar trebui să difere suma în funcție de categorii sociale?

Mihai Constantinescu: Un fond de urgență ar trebui să acopere, în mod ideal, trei până la șase luni de cheltuieli - fie ale persoanei respective, fie ale familiei respective.

Putem să începem de la două săptămâni, o lună, iar gradual să reușim să strângem această plasă de siguranță. Sunt niște bani care ne vor ajuta să trecem peste diferitele momente dificile care inevitabil mai apar în viață.

Diferența între trei și șase luni cred că vine din existența sau nu a copiilor. Aceia dintre noi care avem copii știm că în momentul respectiv, când apar copiii, mai apar tot felul de situații neprevăzute, cu implicații financiare mai mici sau mai mari și e bine să fim pregătiți pentru ei.

Fondul acesta de urgență ar trebui împărțit în două părți. O parte să fie cash în casă, undeva la 2.000-3.000 lei, pentru urgențele mici care pot apărea. S-a spart o țeavă în casă și poate n-am timp să mă duc la bancomat să retrag, poate nu merge cardul sau ceva de genul acesta.

Cheltuim tot în ideea de a ne acoperi niște neajunsuri care sunt de obicei emoționale.

Diferența până la trei sau șase luni de cheltuieli ar trebui să fie bani plasați în instrumente conservatoare - adică să nu aibă fluctuații mari ale randamentelor; și lichide - dacă apare urgența, în câteva zile să pot să accesez toată suma și să rezolv problema.

Ca exemple de instrumente conservatoare și lichide ar fi conturile de economii, depozitele, titlurile de stat Fidelis și/sau fonduri mutuale cu investiții în obligațiuni.

Despre categoriile sociale, în teorie, cu cât ești mai tânăr, fondul de rezervă poate să fie un pic mai mic. Dar pe măsură ce înaintezi în vârstă sau dacă ești la pensie, fondul acesta de rezervă ar trebui să fie mai mare, pentru că urgențele medicale care apar inevitabil după o anumită vârstă, de exemplu, sunt destul de costisitoare.

Dacă pentru o persoană tânără două-trei luni de cheltuieli ar putea fi suficient pentru a acoperi o parte din situațiile neprevăzute care pot apărea, poate pentru o persoană la pensie - ideal - ar fi bine să fie un pic mai mult, poate patru luni.

3. Europa Liberă: Dacă tot vorbim de categorii sociale, din experiența dumneavoastră, cine ar fi mai cumpătat când vine vorba de economisit bani?

Mihai Constantinescu: Am intrat în contact cu foarte mulți clienți din foarte multe categorii. Am observat că persoanele mai în vârstă, care au trecut și prin perioade grele din punct de vedere economic și financiar, au tendința, chiar dacă au venituri foarte mici, să economisească în fiecare lună.

Bunicii mei, de exemplu, reușesc asta, în ciuda unei pensii mici. De ce? Pentru că ei au trecut prin perioada în care au știut ce înseamnă lipsuri, să nu ai aproape nimic și să ți se ia cam tot ce ai, să ți se naționalizeze tot ceea ce deții. Au trecut prin războaie, au trecut prin perioade de foamete și au înțeles că doar ce ai tu te va ajuta să treci peste aceste probleme.

Așadar, cei mai în vârstă, pentru că au trăit în perioada comunismului, și acei ani 80, știu ce înseamnă și economisesc mai mult.

Pe de altă parte, celor tineri și foarte tineri care au crescut și s-au născut într-o perioadă a consumerismului, le e foarte greu să se gândească și la economisire și le e foarte greu să se gândească că, la un moment dat, lucrurile ar putea să fie mult mai complicate. Majoritatea dintre noi am crescut în ultimii 20, 30, 40 de ani. Această perioadă a fost cea mai bună perioadă din istorie.

Le recomand tuturor, mai ales celor tineri, să se gândească și la faptul că, la un moment dat, viața aceasta se mai schimbă. E bine să ai în vedere și că nu ești nemuritor, că se mai întâmplă ca viața să-ți mai dea câte o palmă din când în când, iar dacă nu ești pregătit cât de cât financiar, s-ar putea la momentul respectiv să iei decizii financiare pripite, într-un context emoțional în care lucrurile sigur nu vor sta prea bine.

4. Europa Liberă: Dincolo de contextul economic, ce putem face la nivel personal să nu ajungem nepregătiți într-o situație precum cele pe care le-ați enumerat? Sigur, primul lucru este să facem economii, dar mai sunt și alte opțiuni?

Mihai Constantinescu: Păi, dacă ne oprim tot la zona aceasta de fond de rezervă, banii pe care noi putem să-i strângem pentru fondul de rezervă pot să vină din mai multe zone.

Prima zonă, cum ați menționat, este economisirea unui procent din salariu. Și aici aș vrea să mai fac o paranteză: ecuația corectă a economisirii. Aceasta este așa: venituri - economii = cheltuieli.

Adică, la încasarea fiecărui venit, primul lucru pe care îl fac este să pun deoparte un procent din venit - ideal ar fi un procent fix în fiecare lună - și să încerc pe parcursul lunii respective să mă încadrez în suma care mi-a rămas de cheltuit. Deci să economisesc întâi și apoi să cheltuiesc ce rămâne, nu invers.

Ca nivel de recomandare de cifră, dacă vă spuneam că risipim minimum 10% din ceea ce câștigăm, ideal ar fi să începem să economisim în fiecare lună acel procent de 10%.

Ca alte surse din care pot să mai strâng niște bani, una este o curățenie de iarnă, primăvară, toamnă, vară și să văd ce am printre lucruri pe care le-am luat la un moment dat și nu le mai folosesc. S-ar putea să fie unele lucruri pe care poate nici nu le-am folosit și sunt noi. Acestea pot fi vândute și banii pot să meargă în fondul de rezervă.

Sau pot să fac niște activități suplimentare care să-mi producă un anumit venit și veniturile respective să le duc tot aici. Bonusurile pe care le mai primesc, parțial sau total, să le duc în fondul de rezervă.

Iar o altă variantă, după ce am reușit să strâng fondul de rezervă, este să încep gradual să investesc și ideal ar fi să investesc cu un scop clar: investesc pentru pensie? Investesc pentru copii? Investesc pentru a-mi lua ceva? Investesc pentru a face o investiție imobiliară? Deci să fie niște obiective foarte clare și concrete.

5. Europa Liberă: Dacă e să vorbim de investiții, cei mai mulți probabil că au auzit de termenul „independență financiară”. Cum poate fi ea obținută de cineva care trăiește de la o lună la alta, cu un salariu de 3.000 de lei de exemplu. Care sunt primii pași?

Mihai Constantinescu: E important să menționăm că este un obiectiv foarte ambițios și, realist vorbind, sunt foarte puțini oameni care reușesc să ajungă acolo, în ciuda a ceea ce tot auzim prin social media.

Sunt foarte puțini oameni, dar nu este imposibil. N-aș vrea să transmit doar mesajul că este imposibil, ci că este destul de greu. Este foarte dificil dacă vorbim de persoane cu venituri mici sau spre mici. Este complicat.

În primul rând, ar trebui să înceapă de la zona de datorii. Datoriile sunt cele care ne împiedică de multe ori să facem ceea ce am putea să facem mai bine cu banii. Și prima recomandare este să ne uităm la ce datorie avem și să încercăm să rambursăm anticipat, în măsura în care se poate, creditele cu dobânzi mari.

Apoi, dacă ne referim la persoanele care au venituri mici, nu ai cum să economisești o proporție prea mare din venituri. Atunci focusul ar trebui să fie pe dezvoltare personală și pe învățarea de noi skill-uri sau de dezvoltarea abilităților actuale, pentru a ajunge gradual să câștigăm mai mult.

Pentru a ajunge independent financiar am nevoie de o rată de economisire de peste 50%. Dacă am 3.000 de lei, e imposibil să trăiesc cu 1.500 de lei. Nu am cum să ajung independent financiar.

6. Europa Liberă: Dacă e cineva care ne citește și abia se descurcă cu banii, iar noi îi vorbim de investiții, probabil că deja se gândește la vreo remarcă ironică. Care este cel mai bun sfat pe care i-l puteți da?

Mihai Constantinescu: Primul sfat este să avem grijă cum ne folosim timpul, pentru că toți avem 24 de ore, dar diferența între oamenii care reușesc cu adevărat și cei cărora le e mai greu este cum ne folosim timpul. Deci să încerce să folosească timpul astfel încât să fie cât mai profitabil.

Cărțile reprezintă investiția cea mai mică și cu randamentul cel mai mare.

Al doilea sfat este să se concentreze pe creștere, creștere pe toate palierele și să aibă un obiectiv clar.

De exemplu, un obiectiv clar este așa: am 3.000 lei acum, îmi doresc să ajung în doi ani să câștig 5.000 lei și trebuie să văd și ce am de făcut în direcția asta. Adică nu doar să-și dorească, ci să facă lucruri, să acționeze.

7. Europa Liberă: Ce recomandări de cărți, de resurse de cunoaștere aveți pentru cineva care vrea să afle mai multe despre economisire, eventual și investiții? Dacă sunt și gratuite cu atât mai bine.

Mihai Constantinescu: Eu am un blog care se numește educatsibogat.ro, acolo am 60 de articole gratuite care acoperă toată zona aceasta de finanțe personale, economisire, investiție, mărirea veniturilor, mindset ș.a.m.d..

Tot pe site am și o categorie de cărți recomandate. Sunt 15-20 de cărți din zona de finanțe personale și investiții care sunt împărțite pe categorii: începător, mediu și avansat, iar fiecare poate să înceapă de acolo.

Apropo, cărțile reprezintă investiția cea mai mică și cu randamentul cel mai mare. O carte costă 30-40 lei și, dacă asimilezi informațiile și le folosești, sigur o să o să fii mult, mult mai bine.

De aici aș zice să înceapă să se uite pe YouTube, să aleagă canale ale oamenilor cu adevărat profesioniști.

Iarăși, un sfat foarte important: deși e apetisant, să nu caute investiții cu randament mare, promisiuni deșarte că o să se îmbogățească în două săptămâni, pentru că cele mai multe dintre aceste propuneri sunt niște țepe care doar le generează oamenilor pierderi.

Deci să aibă în vedere că banii adevărați se fac pe termen lung cu muncă, disciplină și investiții.

8. Europa Liberă: Care sunt cele mai comune greșeli de administrare a banilor pe care le-ați văzut?

Mihai Constantinescu: Chiar am scris un articol, după ce am făcut un sondaj în comunitatea mea. Prima greșeală este faptul că nu reușim să economisim. Sau, dacă economism, economisim un procent prea mic din venituri.

Cheltuim tot în ideea de a ne acoperi niște neajunsuri care sunt de obicei emoționale. Nu, nu avem cu adevărat nevoie de acele lucruri.

O altă greșeală este că nu avem niște obiective financiare clare. Nu mi-e clar pentru ce vreau să investesc. Nefiindu-mi clar, nu știu dacă sunt pe drumul cel bun, dacă am atins obiectivul sau nu.

O altă greșeală pe care o văd la majoritatea investitorilor și este un lucru pe care toți îl spun cu părere de rău este că nu au început mai devreme.

Este absolut esențial să începem să investim cât mai devreme, chiar cu sume mici. Oricât de mici sunt, dar să începem să investim cât mai devreme. E o diferență extrem de mare dacă încep să investesc de la 20 de ani, chiar-s câteva de sute de lei, versus a începe să investesc la 50 de ani.

9. Europa Liberă: Să zicem că am pierdut o sumă de bani, o investiție proastă sau pariuri, că există din păcate și această opțiune. Cum mă redresez financiar, la cine apelez?

Mihai Constantinescu: Dacă vorbim din punct de vedere psihologic, trebuie să vorbești cu cineva în care ai încredere și cineva care crezi că nu te va judeca. Dacă ai în jurul tău familie sau prieteni care sunt în zona aceasta, atunci discută în primul rând cu ei.

Dacă simți că nu poți să găsești suport emoțional sau crezi că te-ar judeca, atunci clar trebuie să abordezi un psiholog și poate într-o ședință, două sau trei să discuți despre vinovăția pe care o simți, pentru că despre asta este vorba.

Iar psihologul să te ajute să tragi niște concluzii și să vezi ce poți să înveți din experiența asta, că de întâmplat s-a întâmplat, nu poți să mai schimbi. Ce poți să schimbi este să vezi cum ai putea să eviți o pierdere de genul acesta în viitor sau cum să transformi o pierdere într-un profit.

E o chestie în primul rând de a înțelege la nivel psihologic și cu maturitate ce am făcut, de ce am făcut, ce pot să învăț din chestia asta și ce pot să fac diferit data viitoare.

La nivel financiar, aceeași sumă poate să fie pentru unii o pierdere mică, pentru alții poate să fie mare.

Dacă pierderea e destul de mare, ce pot să fac este să nu mă afund și mai tare și să-mi iau și niște credite ca să acopăr ceea ce am făcut deja, adică să fie o dublă pierdere. Iar dacă iau credit de la vreun IFN o să plătesc între 50 și 100% dobândă... este o daună și mai mare.

Trebuie atenție și trebuie cerut ajutor, inclusiv de la un coach financiar. Pe zona de finanțe personale te poate ajuta, poate într-o ședință, poate în două, să vezi cum poți să treci peste situația aceasta financiară.

10. Europa Liberă: Pe de altă parte, dacă am strâns o sumă de bani, dar nu e prea mare. De exemplu, ce opțiuni de investiții am cu 3.000 de lei?

Mihai Constantinescu: Dacă toți banii sunt 2.000-3.000 lei, recomandarea ar fi să nu-i investești și să-i ții pentru fondul de rezervă. Spuneam că fondul de rezervă ar trebui să acopere undeva între 3 și 6 luni de cheltuieli și am menționat deja cele patru instrumente: cont de economii, depozit, titluri de stat Fidelis și/sau fonduri mutuale cu investiții în obligațiuni.

În schimb, dacă am reușit să fac o plasă de siguranță și mai am o sumă de bani care este în plus față de acest fond de rezervă, atunci pot să mă gândesc să încep să investesc, dar trebuie să plec invers: să văd care este obiectivul și după să încep să investesc.

Dacă obiectivul meu este pensia și mai am 20-30 de ani până la pensie, o recomandare poate să fie investiția într-un pilon trei de pensii, în fonduri mutuale cu investiții în obligațiuni pe termen lung sau într-un ETF.

Dar recomandarea ar fi să păstreze investițiile, cel puțin la început, cât mai simplu.

  • 16x9 Image

    George Costiță

    A intrat ca Senior Correspondent în echipa Europei Libere în ianuarie 2022, după zece ani în care a scris despre cele mai importante evenimente interne și externe ale zilei în două redacții de televiziune din București și a colaborat cu o platformă de investigații. Este absolvent al Facultății de Jurnalism din Iași și a câștigat experiență încă din anii studenției, colaborând cu revistele locale.

XS
SM
MD
LG