Debarcarea fostului președinte PNL din fruntea Senatului nu reprezintă o surpriză, remarcă analiștii. Este doar o continuare a execuției care a început în toamna lui 2021, când Florin Cîțu, proaspăt președinte al PNL, a fost obligat să renunțe la pretențiile de a fi premier pentru a se putea forma Coaliția cu PSD.
Miercuri dimineață, senatorii au primit un mesaj să se prezinte obligatoriu la ședința de grup. Tema principală a fost reprezentată de înlocuirea lui Cîțu din fruntea instituției.
Premierul Ciucă, senator PNL, a venit personal la întâlnire și i-a cerut lui Florin Cîțu să renunțe la poziția deținută. Neoficial, surse din partid susțin că decizia fusese luată cu mult timp înainte, dar a fost amânată din motive care au ținut de agenda externă.
Florin Cîțu nu a opus rezistență, cum a procedat Ludovic Orban când i s-a cerut să nu candideze pentru șefia PNL, ci și-a prezentat demisia.
Acțiunea în forță a fost efectuată în ultima zi a sesiunii parlamentare, aleșii urmând să intre în vacanță până la 1 septembrie.
Președinte interimar al Senatului va fi Alina Gorghiu, cea care l-a susținut pe Cîțu pentru șefia partidului.
Europa Liberă a consultat cinci analiști pentru a explica care sunt concluziile unei astfel de mișcări care are loc în PNL.
Florin Cîțu, ales în funcția de președinte al partidului la Congresul din 25 septembrie, a pierdut rând pe rând susținerea partidului. „Echipa câștigătoare” a rămas în continuare în conducerea partidului, singurul care a fost executat alături de Florin Cîțu fiind Dan Vîlceanu, fost secretar general al PNL și fost ministru.
Analiști: Zece posibile concluzii după debarcarea lui Cîțu
- Mișcarea a fost premeditată, execuția a început din toamnă, când a fost schimbat din funcția de premier;
- Schimbarea lui Cîțu din poziția de președinte PNL a avut aprobarea Cotroceniului, schimbarea de la șefia Senatului a fost solicitată de premierul Ciucă;
- Cîțu a jucat doar un rol pentru înlocuirea lui Orban. Rolul lui s-a terminat. A dorit să iasă eroic din joc, va dispărea din politică, poate primi o funcție pe linie economică, după modelul Grindeanu la ANCOM;
- Deciziile în PNL se iau la Palatul Cotroceni și într-un grup restrâns din partid;
- PNL se confruntă cu o criză de identitate;
- Democrația în PNL nu a existat, este doar mimată;
- Ultimii doi președinți PNL, Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, nu au o legătură profundă cu partidul, au fost numiți;
- O grupare din PNL poate acționa pentru schimbarea lui Nicolae Ciucă înainte de 2024;
- Liniștea Coaliției a fost importantă pentru mutarea rapidă de la șefia Senatului;
- PNL s-a reîntors pe linia colaborării pașnice cu PSD, linie începută cu USL.
Cele zece posibile concluzii apar după discuțiile purtate de Europa Liberă cu Raluca Alexandrescu, conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, Andrei Țăranu, profesor universitar, prodecan al Facultății de Științe Politice, Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice (SNSPA), George Jiglău, lector la Universitatea Babeș Bolyai – Facultatea de Științe Politice și Ovidiu Voicu, director executiv Centrul pentru Inovare Publică.
„Preşedintele partidului şi secretarul general mi-au cerut demisia, mi s-a spus că mi s-a retras sprijinul partidului, e o funcţie politică”, a anunțat Florin Cîțu, după ce și-a dat demisia din funcție.
Cu câteva minute înainte de ședință, sublinia că nu a fost sunat de nimeni din conducere și că nu știe dacă în ședința senatorilor se va discuta debarcarea sa din fruntea Senatului. El a a subliniat că demisia sa are legătură cu criticile aduse măsurilor propuse de PSD în Coaliția de guvernare.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a motivat gestul prin faptul că partidul și Coaliția au nevoie de liniște, coerență și concordanță.
Ascensiunea rapidă a lui Cîțu. De ce?
Ales senator în București pe listele PNL în 2016, Florin Cîțu a reușit în numai câțiva ani să ardă rapid etapele din politică și a devenit ministru de Finanțe (2019), premier (2020) și președintele PNL (2021).
Ludovic Orban a declarat că l-a susținut pentru primele două poziții, iar pentru ultima cei doi au avut o confruntare dură, care s-a tranșat la Congresul din 25 septembrie 2021.
Pe cât de repede a fost ascensiunea sa, pe atât de rapidă a fost și prăbușirea. În numai nouă luni, liberalul a pierdut șefia Guvernului după ce a fost aprobată moțiunea de cenzură din octombrie 2021, nu a fost luat în calcul pentru o nouă nominalizare ca premier, a fost schimbat din funcția de președinte PNL la Congresul din aprilie 2022 și, la finalul lunii iulie, pierde ultima poziție majoră pe care o deținea: șefia Senatului.
Analiștii consultați de Europa Liberă consideră că alegerea sa ca președinte PNL se datorează președintelui Iohannis, cel care s-a implicat în alegerile interne pentru a-l înlocui pe Ludovic Orban.
„Cîțu s-a lăsat folosit împotriva lui Orban. Domnul Cîțu a fost trădat de echipa câștigătoare într-un timp foarte scurt, ceea ce la domnul Orban nu s-a întâmplat. Arată că, de fapt, domnul Orban își construise micul lui partid în interiorul PNL, ceea ce domnul Cîțu nu a fost capabil să facă”, subliniază profesorul Andrei Țăranu.
Raluca Alexandrescu precizează că rolul lui Florin Cîțu s-a terminat și, așa cum a fost ales de o majoritate, tot așa a trebuit să înțeleagă că trebuie să lase loc unei alte persoane desemnate de partid.
„Știam că este o conducere interimară, nu ne ia prin surprindere. A fost obligat să accepte rațional să se retragă, a fost absolut previzibil”, afirmă profesorul Cristian Pîrvulescu.
Pentru George Jiglău, profesor la UBB, Florin Cîțu a fost prezentat drept un „cavaler pe un cal alb care vine și salvează România” pentru că ceilalți lideri PNL nu au avut curajul să candideze împotriva lui Ludovic Orban și să își asume bătălia.
„Asta ne arată cât de puțină democrație reală a fost la acel Congres. Domnii Cîțu și Vâlceanu au fost impuși partidului, nu au venit în mod natural să fie aleși. Nici domnul Ciucă nu a venit natural, asta arată că democrația lipsește și când e mimată sub forma unui festival”, susține Ovidiu Voicu.
L-a schimbat președintele Iohannis sau premierul Ciucă?
Dacă alegerea lui Florin Cîțu în funcția de președinte al PNL i se datorează lui Klaus Iohannis, analiștii cred că debarcarea sa din fruntea Senatului reprezintă o acțiune care îi aparține premierului Ciucă.
La unison, ei sunt de acord că președintele Iohannis a fost informat despre această mișcare, iar rolul său a fost mai puternic la Congresul din aprilie, când și-a dat ok-ul pentru debarcarea lui Cîțu din fruntea partidului.
„Mă îndoiesc că asta a venit de la Palatul Cotroceni. Domnul Cîțu a continuat să facă declarații ca președinte al Senatului, care contraveneau Coaliției și PNL-ului. Acum nu cred că a fost coordonat de Cotroceni, ci, probabil, după o discuție în Coaliție, când s-a ajuns la concluzia că există destul de multe tensiuni pe agenda fiscală și declarațiile ale domnului Cîțu nu făceau decât să toarne gaz pe foc. PNL a încercat să își securizeze majoritatea și de asta l-au executat ritualic pe domnul Cîțu, ca să dea un gest de bunăvoință PSD-ului”, este opinia profesorului Țăranu.
Ovidiu Voicu, de la Centrul pentru Inovare Publică, crede că decizia a fost o dorință a întregii Coaliții: „a domnului Iohannis, a domnului Ciucă, dar și a domnului Ciolacu, deoarece Cîțu supăra liniștea necesară”.
„O asemenea decizie nu a fost luată fără ca președintele să fie înștiințat, dar nu cred că președintele a impus o asemenea decizie, cred că mai degrabă grupul din jurul președintelui Ciucă a fost cel care a impus”, a declarat Cristian Pîrvulescu pentru Europa Liberă.
Raluca Alexandrescu remarcă lipsa de coerență în privința politicii de cadre din PNL și că premierul a dorit mai multă liniște în jurul său, o coerență în exercitarea puterii executive. Ea compară mesajul cu cel al instanței care a decis în cazul sesizărilor privind posibilul plagiat al premierului Ciucă.
Criza de identitate a PNL și mimarea democrației
Profesorii și reprezentanții societății civile observă o problemă mai profundă pentru PNL: o criză de identitate și mimarea democrației, atât de des invocată în mesajele externe.
„Este ultimul moment dintr-o serie lungă de momente care ne arată că PNL este într-o criză profundă de identitate, aflat în căutări. Ce se întâmplă la vârful partidului reflectă căutările pentru un personaj care să reușească să pună partidul pe o traiectorie mai ascendentă pe un termen mai lung. Și ideologic au probleme”, spune profesorul George Jiglău.
Nici pentru Raluca Alexandru, conferențiar universitar la Universitatea București, PNL nu traversează o perioadă bună.
„Din 2012 încoace, PNL a elaborat diverse strategii și au ajuns finalmente în același punct, Coaliția cu PSD. E o continuare a politicii. În schimb, este o lipsă de viziune privind guvernarea democratică. Îi lipsește o proiecție, e un partid prezidențial și care joacă în funcție de deciziile care se iau la acest nivel și care nu au multe lucruri în comun cu buna guvernare”, este opinia Ralucăi Alexandrescu.
Potrivit acesteia, liniile de demarcație între PNL și PSD devin difuze.
Pentru Ovidiu Voicu desele schimbări de lideri în PNL arată o „lipsă de busolă politică, pe fondul lipsei dezbaterii autentice”.
Poate avea premierul Ciucă viitorul lui Florin Cîțu?
Nicolae Ciucă nu și-a dorit să facă politică potrivit propriilor declarații din 2018, când era Șef al Statului Major și general al Armatei Române. Ludovic Orban a dezvăluit că președintele Iohannis l-a convins să intre în politică și i-a cerut să-l treacă pe listele PNL de la Senat. Nici Florin Cîțu nu a avut o lungă istorie în PNL până să acceadă la funcțiile înalte, dar premierul Ciucă l-a depășit.
Ciucă devenit premier la un an de la înscrierea în partid, în 2021, și la mai puțin de doi ani a fost ales și președinte al partidului. Relația sa cu partidul este una slabă, iar Europa Liberă a dezvăluit că actualul lider PNL nu și-a plătit cotizația în 2021.
„Partidul este controlat din exterior, de la Cotroceni, și de un cerc de interese apropiat președintelui Iohannis și acționează la ordin. I s-a dat ordin să-l pună pe Cîțu în locul lui Orban, l-a pus pe Cîțu în locul lui Orban, i s-a dat ordin să-l pună pe Ciucă în locul lui Cîțu, l-a pus pe Ciucă în locul lui Cîțu. Domnul Ciucă și domnul Cîțu sunt la fel de insignifianți de sine stătători, după cum se vede și în acțiunea de astăzi”, explică Ovidiu Voicu.
Cristian Pîrvulescu crede că este posibil ca premierul Ciucă să aibă același traseu ca Florin Cîțu și să fie schimbat de la șefia partidului până în 2024.
„Sunt politicieni inadecvați. Sunt politicieni făcuți, și nu născuți”, afirmă profesorul Țăranu.
„Este un eșec al celor care l-au prezentat ca fiind omul care va revoluționa și schimba partidul și țara. E un eșec al lor. Nu Florin Cîțu e problema PNL”, completează profesorul Jiglău.
Conferențiarul Raluca Alexandrescu nu crede că Florin Cîțu este un politician care mai are ceva de spus. „A fost cineva care a reprezentat o manieră convenabilă de a tranșa lucrurile din interiorul partidului”, explică aceasta.
George Jiglău crede că nu ar fi exclus să îl regăsim pe Cîțu recompensat cu o funcție economică, pe modelul lui Sorin Grindeanu care a primit o poziție la ANCOM.
Liniștea Coaliției, relația PSD – PNL
Un guvern PSD – PNL nu este la prima experiență. În 2011, cele două partide au format o alianță politică puternică, USL, și au guvernat împreună între 2012 și 2014.
Florin Cîțu acționa, mai ales după debarcarea din fruntea PNL, ca un reprezentant al Opoziției, ceea ce a deranjat conducerea partidului. Criticile constante la adresa PSD nu au rămas fără replică, iar situația a fost discutată în Coaliție.
„Domnul Cîțu nu a înțeles niciodată politica și a continuat să dea declarații care contraveneau flagrant modelului de gândire al domnului Ciucă. Evident că a enervat și a condus la acest deznodământ”, argumentează Andrei Țăranu.
Ovidiu Voicu remarcă tăcerea televiziunilor, care evită să mai atace puterea, iar declarațiile domnului Cîțu mai erau uneori preluate pentru a balansa pozițiile partidelor.
„Cîțu a fost conștient că va pierde funcția, a încercat să o facă eroic, să se poziționeze ca un reprezentant al liniei liberale dure”, este opinia lui Cristian Pîrvulescu.
Plecarea lui Florin Cîțu nu lasă un mare gol în politică, cred analiștii consultați de Europa Liberă, dar lasă multe semne de întrebare în jurul PNL.
