Analiștii se așteaptă ca Uniunea Europeană să vireze către „dreapta” pe eșichierul politic, odată ce rezultatele votului vor consfinți creșterea numărului extremiștilor, în tot mai multe state. Viitorul Parlament European s-ar putea să aibă mai mulți naționaliști și extremiști decât populari europeni, actuala familie politică majoritară, notează ȘtirileProTV.
Dacă în statele baltice și Slovenia este votul online a început încă de marți, Olanda a votat pe 6 iunie. Vineri, 7 iunie, votează alegătorii din Cehia și Irlanda. Sâmbăta se va vota în Letonia, Malta, Slovacia și Italia. Maratonul electoral va culmina duminică, atunci când vor vota majoritatea statelor Uniunii, inclusiv Germania și Franța, cele două mari puteri economice ale blocului comunitar.
În Olanda, exit-poll-ul a arătat doi mari câștigători: Partidul Laburist/Stânga Verde (8 locuri) și Partidul Libertății (PVV) (7 locuri). Este un rezultat foarte bun pentru partidul PVV al naționalistului Geert Wilders, care a câștigat și alegerile naționale din noiembrie 2023.
Olanda este doar una dintre țările în care se așteaptă ca rezultatele să arate o întărirea a influenței partidelor naționaliste, populiste sau extremiste.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat înainte de alegerile organizate sâmbătă în țară că alegătorii hotărăsc „dacă Europa ar trebui să continue să sufere din cauza imigrației necontrolate. Sau dacă trebuie mai bine să își controleze granițele externe, să oprească plecările ilegale și să repatrieze migranții ilegali”.
Partidul premierului Giorgia Meloni, Frații Italiei, este pe primul loc în sondaje, la mare distanță de restul partidelor.
În Franța, potrivit sondajelor, partidul de extremă dreapta Reunirea Națională urmează să câștige o treime din numărul total de voturi, ceea ce ar însemna dublu față de adversarul său principal, partidul de guvernământ al președintelui Macron, Renașterea.
În Germania, în pofida numeroaselor scandaluri, radicalii de la AfD se îndreaptă vertiginos către locul 2, înaintea oricăruia dintre partidele din coaliția cancelarului Olaf Scholz.
Cu astfel de exemple care continuă și în alte țări mai mici, viitorul Parlament European va avea, probabil, mai mulți politicieni naționaliști, populiști și de extremă dreapta decât populari europeni, cei care au dominat până acum legislativul,
În vreme ce dreapta radicală și naționalistă se manifestă în diverse nuanțe, ceea ce îi unește formațiunile europene din această categorie este o viziune comună centrată pe un stat național etnic, ostilitate împotriva migranților, mai ales dacă sunt musulmani, și scepticism împotriva organizațiilor supranaționale precum Uniunea Europeană, Națiunile Unite sau chiar NATO.
Cei 720 parlamentari se vor împarți, după alegeri, în grupuri politice. Nu va conta partidul din care fac parte, ci ideologia. În prezent, sunt două grupuri de extremă dreapta, nu sunt majoritar. Sondajele la nivel european arată că ar putea câștiga peste 160 de locuri.
România are în total 33 de europarlamentari. Este a șasea țară ca mărime din Parlament. În scenariul în care vor atinge maximul din sondajele preelectorale, o treime din deputații români ar putea veni din partide cu discursuri considerate populiste sau de extremă dreapta.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
