Vlad Adamescu și Răzvan Petri sunt doi dintre tinerii români care, după patru ani de studii și alte experiențe profesionale în Marea Britanie și la Parlamentul European și informarea a sute de mii de tineri români, au devenit ambasadori digitali ai Uniunii Europene.
S-a întâmplat în acest an, după ce proiectul lor de informare – „Politica la minut” - a ajuns să aibă zeci de mii de urmăritori pe rețele sociale.
Comisia Europeană a fost impresionată de proiectul lui Vlad Adamescu și a lui Răzvan Petri așa că i-a chemat să o ajute să comunice mai bine și i-a făcut ambasadori ai blocului comunitar.
„Comisia Europeană și-a dat seama că nu comunică bine mai ales cu tinerii. Am primit un mesaj pe instagram de la o doamnă de la Direcția de comunicare, ea ne-a chemat”, povestește Vlad Adamescu.
Pe paginile proiectului lor, Vlad și Răzvan explică decizii și informații politice sau evenimente sociale complicate într-un limbaj simplu, adeseori grafic, demontează știri false sau manipulări și fac educație civică și instituțională. Un exemplu de articol cu mii de citiri este cel în care autorii s-au întrebat dacă sunt tinerii mai violenți în zilele noastre.
În luna septembrie, Vlad Adamescu și Răzvan Petri au luat și locul I la categoria „Tineri de bine”, la Gala Societății Civile din România, competiție la care, de 21 de ani, organizații neguvernamentale premiază proiecte și oameni care fac bine societății.
„Am încercat să normalizăm politica și implicarea tinerilor, să normalizăm informarea tinerilor, să normalizăm implicarea în politică, pentru că trăim într-o democrație și democrația nu funcționează fără participare și fără implicarea tinerilor și a tuturor”, spune Vlad Adamescu.
La one2one, fondatorii „Politica la minut" explică cum văd ei politica românească, ce-i lipsește pentru a putea reprezenta mai mulți români, de ce există o ruptură între votanții tineri și liderii politici și ce i-ar putea face pe cei din generația lor să fie mai implicați.
Cele mai importante declarații
- Despre comunicarea slabă a politicienilor români cu electoratul tânăr
Vlad Adamescu:
„Liderii politici sunt, în general, neconectați la nevoile tinerilor, pentru că din păcate tinerii nu prea merg la vot și am avut o prezență de 25%, în 2020, la tineri între 18-24 de ani la alegerile parlamentare.”
- Despre ce îi interesează pe tinerii din România
Răzvan Petri:
„Sunt tineri care suferă de pe urma inegalităților economice și sociale, care se gândesc la lucruri materiale, la un salariu decent, la un loc de muncă, la cum o să pună pe masă ceva și cum o să obțină un job. Și sunt tinerii care au o viață bună la orașe, care se gândesc la valori post-materiale, la valori sociale, la schimbările climatice.”
- Despre imaginea politicii românești în ochii tinerilor
Răzvan Petri:
„Partidele mari din România, cele vechi, adică PSD, PNL, UDMR, s-au cartilizat, dețin monopolul politic, se bazează pe banii de la stat, de la guvern, pentru a-și menține puterea.(...) Ce ne mai confirmă că avem un cartel? Faptul că avem partide de opoziție antisistem, AUR, USR, Reper, care vin și încearcă să se lupte cu cartelul și au o reacție de multe ori foarte violentă, tocmai pentru că este foarte greu să ajungi la guvernare în România dacă nu faci parte din cele două-trei partide care se învârt pe la guvernare tot timpul.”
- Despre popularitatea politicienilor radicali printre tinerii români
Răzvan Petri:
„Am văzut că peste 30% din voturile care s-au dus la AUR la ultimele alegeri, au venit de la tineri. (...) De ce? Tocmai pentru că acest cartel (n.r. format din partidele mari care guvernează România) monopolizează funcțiile în stat, nu-i lasă (n.r. pe tineri) să acceadă în funcții în Guvern, Parlament. De acolo se naște frustrare.”
- Despre cum ar putea arăta anul electoral 2024
Vlad Adamescu:
„Mie îmi e frică ca anul viitor să avem o prezență foarte mică la vot și probabil asta se va întâmpla din păcate (...) să avem un partid extremist, antieuropean, eurosceptic, care să iasă foarte aproape de locul doi, la prezidențiale sau la parlamentare. (...) În general, partidele extremiste și populiste nu au un plan, nu știu să facă politici publice, nu au putut să livreze ceea ce promit.”
- Despre nevoia de implicare a tinerilor în politică
Vlad Adamescu și Răzvan Petri:
„Trăim într-o democrație și democrația nu funcționează fără participare și fără implicarea tinerilor, a tuturor de fapt. (...) Înscrieți-vă în partide, lucrați cu politicieni, trageți-i de mânecă, vorbiți cu ei când vin să vorbească cu voi!”
Ruptura dintre tineri și politicieni
Răzvan Petri și Vlad Adamescu spun la one2one că politicienii români nu par interesați cu adevărat de problemele tinerilor, deși peste 3,5 milioane de români au până în 30 de ani. Iar cei din mediul rural au venituri mult mai mici decât cei din urban.
După trei ani de interacțiune cu cititorii tineri ai platformei lor, Răzvan Petri și Vlad Adamescu au constatat că tinerii români de la orașe sunt sensibili la sărăcia celor din generația lor, care locuiesc la sate.
„Își dau seama că nu e sustenabil. Suntem a patra cea mai inegală țară din Uniunea Europeană”, explică Vlad Adamescu.
Răzvan Petri argumentează cu un alt exemplu interesul mic al politicienilor români pentru tineri.
„Partidele nu au vorbit despre problemele reale ale studenților, precum nivelul de trai din cămine, cum arată universitățile, ce se întâmplă în universități. Și sunt foarte mulți studenți care vin din medii defavorizate, nu au un venit care să le permită să stea într-un oraș precum București sau Cluj–Napoca în condiții bune, să plătească chirie sute de euro.”
În România, universitățile au aproximativ 115.000 de locuri de cazare în cămine, iar numărul studenților este de aproape patru ori mai mare - peste 450.000.
Societatea românească are nevoie de cursuri de democrație și încurajarea dezbaterii
Până să plece la studii în Marea Britanie, chiar înainte de BREXIT, atât Razvan Petri, cât și Vlad Adamescu au învățat în România.
Și unul și altul spun că, în liceele lor din București, respectiv din Cluj Napoca, au avut șansa să participe la cluburi de dezbateri. Răzvan Petri a făcut parte din conducerea ARDOR - Asociația Română de Dezbateri Oratorie și Retorică. Aceste participări i-au ajutat și mai târziu, la facultate, în Marea Britanie, unde au fost încurajați să dezbată politici și sisteme politice de toate felurile.
„De exemplu, noi, la facultate, aveam cluburi, societăți, de fapt, în care puteai să te duci și aveai societatea conservatoare, societatea liberal-democrată, societatea laburistă și erai antrenat în ideea asta de discurs, de dezbatere, de discuții politice. În timp ce în România vedem și în universități, și la nivel preuniversitar că nu se discută despre politică, pentru că oamenilor le este frică să nu pară partizani. De ce? Pentru că directorii școlilor sunt numiți politic“, compară Vlad Adamescu cele două sisteme de educație.
Masterand la University College London, la Politici Publice, Răzvan Petri susține că școala românească trebuie să introducă lecții de democrație, de gândire critică, dar trebuie și să încurajeze participarea tinerilor în luare deciziilor locale și naționale.
„Studiile arată că, dacă noi pornim de la o vârstă mai fragedă, de tineri, să ne implicăm în societate, vom păstra același comportament pe parcursul vieții. Și de asta e important să implicăm tinerii în procese de bugetare participativă, în consilii consultative, să-i întrebăm ce probleme au”, explică Răzvan Petri.
Cei doi recomandă primăriilor să aibă bugete dedicate rezolvării problemelor tinerilor „așa cum cum face Uniunea Europeană”.
Dacă tinerii nu participă sau nu sunt lăsați să se implice în luarea deciziilor care-i privesc, atunci se simt ignorați și acumulează frustrări, iar asta se vede în felul în care votează.
Răzvan Petri se referă la ultimele alegeri parlamentare, cele din 2020.
„Am văzut că peste 30% din voturile care s-au dus la AUR la ultimele alegeri au venit de la tineri. (...) De ce? Tocmai pentru că acest cartel (n.r. format din partidele mari care guvernează România) monopolizează funcțiile în stat, nu-i lasă (n.r. pe tineri) să acceadă în funcții în Guvern, Parlament. De acolo se naște frustrare.”
Vlad Adamescu îl completează: „Mie personal îmi e frică ca anul viitor să avem o prezență foarte mică la vot și probabil asta se va întâmpla din păcate (...) să avem un partid extremist, antieuropean, eurosceptic, care să iasă foarte aproape de locul doi, la prezidențiale sau la parlamentare. (...) În general, partidele extremiste și populiste nu au un plan, nu știu să facă politici publice, nu au putut să livreze ceea ce promit.”
Atât Vlad Adamescu, cât și Răzvan Petri au făcut stagii de practică în ministere românești. Primul, la Ministerul Justiției, al doilea, la Ministerul Economiei.
Răzvan povestește că, deși angajații de la Ministerul Economiei au fost amabili și l-au învățat multe lucruri utile, la finalul stagiului, l-au încurajat să nu revină în România după studiile în Marea Britanie. A avut și alte conversații care l-au șocat, povestește.
„Mi-au spus: «Aici nu avem hârtie igienică, nu avem săpun. Să te duci în prima parte a zilei, că după aia se mai fură sau se termină.»”.
În ciuda avertismentelor, Vlad Adamescu și Răzvan Petri spun că, după terminarea studiilor la Londra, vor să revină în România pentru că aici au șansa să se implice și cred că pot face lucruri bune pentru societate.
Puteți urmări interviul și pe YouTube
