UPDATE Miniștrii de externe ai UE au decis suspendarea Acordului prin care rușii beneficiau de facilități la acordarea vizelor, introducând o serie de restricții, dar nu au căzut de acord asupra unei interdicții complete. Polonia și țările baltice iau în considerare interzicerea unilaterală a vizelor.
Chiar înaintea reuniunii de la Praga, una informală, a miniștrilor europeni ai Apărării și de Externe, Germania și Franța au transmis un amplu memoriu, în care, pe lângă declarațiile de principiu vizând războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei ce „marchează un punct de cotitură fundamental în relațiile UE-Rusia, a spulberat pacea pe continent” și sprijinirea Ucrainei atât timp cît va fi necesar sau „izolarea Rusiei pe plan internațional”, se vorbește și despre problema suspendării vizelor pentru cetățenii ruși.
Textul e scris într-un mod care sugerează că cele două mari puteri ale Europei nu ar agrea suspendarea Acordului din 2007 privind facilitarea acordării vizelor pentru cetățenii ruși.
„Nu trebuie să renunțăm la sprijinirea elementelor pro-democratice în cadrul societății ruse. În timp ce limităm contactele cu reprezentanții regimului și autoritățile la domenii de interes vital pentru UE, trebuie să luptăm strategic pentru „inimile și mințile” populației ruse – cel puțin segmentele care nu sunt încă complet înstrăinate de „Occident”, se spune în Memoriul consultat de Europa Liberă.
„Inimile și mințile” cetățenilor ruși sunt alături de Vladimir Putin și de războiul pe care l-a declanșat, așa cum se vede din ultimele sondaje de opinie. Russian Field Sociological Agency arată, la începutul lunii august, că 60% dintre ruși ar aproba o decizie a lui Putin de a lansa un nou atac asupra Kievului, iar tabloul din sondajul făcut de Institutul Levada (unul dintre puținele independente) în iulie este și mai sumbru: 82% dintre cetățeni îl aprobă pe președintele Putin.
Lupta pentru cucerirea „inimilor și minților” rușilor ar trebui să se dea în primul rând cu propaganda oficială, dar și cu credința profundă în „Russkiy mir”, în ideologia expansionistă. Ceea ce nu este simplu, după cum admit și țările semnatare. Sub acest argument, pârghia importantă a eliberării vizelor trebuie gândită în modalități inteligente.
„Deși înțelegem preocupările unor state membre în acest context, nu ar trebui să subestimăm puterea de transformare a experienței directe a vieții în sistemele democratice, în special pentru generațiile viitoare. Politicile noastre în materie de vize ar trebui să reflecte acest lucru și să permită în continuare contactele interpersonale în UE cu cetățeni ruși care nu au legătură cu guvernul rus. Prin urmare, dorim să menținem un cadru legal, care să permită în special studenților, artiștilor, savanților, profesioniștilor – indiferent dacă riscă să fie urmăriți penal pe motive politice – să călătorească în UE”, se spune în documentul franco-german.
Este, de altfel, și ceea ce spus șeful diplomației europene Josep Borrell în interviul acordat Europei Libere. „Nu aș fi de acord să spun că niciun rus, niciodată, nu ar putea merge în Europa, indiferent de motiv. Cred că trebuie să fim mai selectivi, nu toți rușii să fie interziși (…) În afară de cazurile umanitare, din motive familiale, cred că trebuie să ne gândim la studenți, la persoanele cu care vrem să fim în contact. Cred că societatea rusă nu trebuie să fie ruptă de europeni, este bine pentru noi și pentru ei să continuăm să fim în contact”.
De partea cealaltă, țările baltice și cele nordice au o poziție mult mai intransigentă: vor o interdicție pe scară largă a rușilor în Uniunea Europeană.
Premierul estonian Kaja Kallas a insistat într-un interviu, citat de politico. eu, că restricțiile extinse ale vizelor turistice sunt „ceva care dăunează Rusiei”, dar „nu dăunează părții europene”. Mișcarea, a susținut ea, este „ceva de care Rusia se teme”, deoarece afectează elita.
„Chiar și în autocrații, cetățenii sunt încă responsabili pentru faptele țării lor”, a adăugat premierul. „Pur și simplu nu putem verifica toate antecedentele acelor oameni care vin”.
Ministrul danez de Externe, Jeppe Kofod, susține într-un interviu că UE ar trebui să adopte „cea mai dură linie posibilă” în materie de vize.
„Personal mi se pare profund provocator faptul că turiștii ruși își pot petrece vacanța în Europa, în timp ce orașele ucrainene sunt bombardate și distruse, iar crimele de război sunt comise în Ucraina în timp ce vorbim”.
Declarație de principiu franco-germană
Ca factor primordial, sprijinul pe termen lung pentru Ucraina este și va rămâne esențial: vom continua sprijinul nostru militar pentru Ucraina. Vom contribui la rezistența financiară și economică a Ucrainei, oferind sprijin pe termen scurt pentru lichidități și angajându-ne din timp în eforturile de reconstrucție. Vom continua angajamentul nostru umanitar. Vom sprijini Ucraina pe calea spre aderarea la UE. (Documentul franco-german)
Bogdan Aurescu: Turismul nu este un drept fundamental. România susține eliberarea vizelor pentru dizidenți
În ce privește România, ministrul de externe Bogdan Aurescu spune într-un interviu pentru Europa Liberă că susține suspendarea Acordului de facilitare a vizelor cu Rusia, pe care Rusia nu-l respectă oricum. Cu toate acestea, poziția în ce privește suspendarea vizelor pentru cetățenii ruși este mai nuanțată, desi Aurescu afirmă că „turismul nu este un drept fundamental”.
„Referitor la problema suspendării vizelor pentru cetățenii ruși, voi exprima deplina disponibilitate a României de a discuta despre adoptarea unor măsuri de restricționare a circulației cetățenilor ruși în Uniunea Europeană, deoarece considerăm că - concentrându-ne mai ales pe vizele pentru turism – turismul nu este un drept fundamental. Este ceva ce poate fi acordat. Și, în același timp, cred că este important să rețineți că, întrucât România nu este încă membră a spațiului Schengen, noi nu emitem vize Schengen, ci emitem vize bilaterale”.
Ministrul Bogdan Aurescu a precizat că, de la începutul anului, România a eliberat în jur de 800 de vize, din care aproximativ 130 pentru turism.
„Este o problemă politică, nu este o problemă tehnică. /.../ Susținem o decizie privind suspendarea eliberării vizelor pentru turism, cu condiția ca această decizie să fie luată pe o bază legală solidă, deoarece trebuie să avem o bază solidă pentru o astfel de decizie. În același timp, este important să se permită eliberarea de vize pentru cetățenii ruși care sunt dizidenți sau care fug de opresiune, amenințați de regim. Mulți dintre acești cetățeni folosesc și vize turistice. Trebuie să fim conștienți de asta. Și trebuie să luăm în considerare toate situațiile de acest gen, care reprezintă excepții, care nu ar trebui să fie afectate de o decizie de suspendare”, a declarat Bogdan Aurescu în interviul pentru Europa Liberă.
Ministrul finlandez de externe Pekka Haavisto, a cărui țară a înregistrat o creștere a cererilor de vize și a sosirilor din Rusia, pledează acum pentru o reducere semnificativă - dar nu o interdicție totală - a vizelor, a spus că se așteaptă ca discuțiile pe acestă temă să fie reluate în lunile următoare.
Șansele unui acord politic și faliile europene
Poziția franco-germană nu ar trebui să surprindă, cele două puternice state europene au fost reticente la început în sprijinirea Ucrainei cu armament și au pledat pentru începerea negocierilor de pace chiar cu prețul cedării de teritorii ucrainene. Macron și Scholz au avut frecvente discuții telefonice cu Putin, ceea ce le-a atras critici, și s-au opus embargoului asupra gazului rusesc.
De partea cealaltă, cu Rusia la granițe, tările baltice și nordice, Polonia au altă perspectivă asupra pericolului reprezentat de dictatorul Putin și războiul pe care l-a declanșat. Geografia, istoria și interesele economice își spun cuvântul în abordarea europeană a conflictului și a subiectului vizelor.
Expertul în relații internaționale Ștefan Popescu spune pentru Europa Liberă că probabil nu se va ajunge la un acord în chestiunea vizelor, pentru că Germania și Franța au o poziție clară și se opun unei măsuri radicale.
Oricum aceasta privește o minoritate pentru că 75% dintre cetățenii ruși nu au pașaport.
„Sunt rațiuni umanitare care ar pleda pentru menținerea acestui acord, nu ar fi vorba de o măsură politică. Este un semnal politic pe care Franța și Germania îl dau în direcția Rusiei, probabil că se gândesc la negocierile care vor veni în viitor. Președintele Macron tocmai de asta spunea că a menținut discuțiile telefonice cu Vladimir Putin, nu pentru a obține ceva, ci pentru a se poziționa, a fi acolo când vor fi negocieri cu Rusia. Scholz chiar a spus că este războiul lui Putin și nu al întregului popor rus. Ei se înscriu în această logică. Vom constata dezacordul profund între membrii UE pe acest subiect”, susține Ștefan Popescu.
Valentin Naumescu: Rușii trebuie să simtă costul războiului
Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu spune însă că probabil se va ajunge la un compromis, adică la denunțarea protocolul privind facililitățile în acordarea vizelor cetățenilor ruși, ceea ce nu înseamnă o interdicție totală.
„UE nu cred că va interzice formal, explicit acordarea vizelor pentru cetățenii ruși, din acest punct de vedere șansele unui astfel de demers sunt reduse. Cred că va fi o măsură de compromis. Chiar nu cred că e cazul să existe un protocol care să faciliteze vizele pentru cetățenii ruși.
Pe de altă parte, vizele sunt acordate de autoritățile guvernamentale ale unei țări și, așa cum se știe din practică, un stat nu este obligat să-și motiveze decizia de neacordare a unei vize. Cred că în timp vom observa că va exista un număr mult mai redus de vize pentru cetățenii ruși”, spune Valentin Naumescu pentru Europa Liberă.
Profesorul Naumescu este însă de părere că rușilor ar trebui să li se interzică vizele turistice, desigur, cu anumite excepții, aceasta fiind o chestiune de principiu.
Întotdeauna s-a pus problema că rusul de rând nu are nicio vină, nu este chiar așa. Putin conduce Rusia de 23 de ani. Într-un război porți, ca cetățean, responsabilitatea de a avea un regim care comite crime.
„Rusia și rușii trebuie să sufere și să plătească un preț greu pentru războiul și crimele din Ucraina. Sunt zeci de milioane de ruși care încă nu înțeleg acest război și aceste crime și continuă să trăiască într-o bulă a unui delir imperialist, naționalist, continuă să trăiască foarte bine, eventual să ne lovim de ei în vacante în Italia, în Grecia, în Franța. Trebuie crescută presiunea, rușii trebuie să simtă costul războiului, numai în felul acesta va crește nemulțumirea la adresa războiului. Oricum această măsură nu ar afecta decât o mică parte a populației, există milioane de ruși care nu călătoresc nicăieri. Deci, măsura ar viza exact acea clasă socială medie din mediul urban, care trebuie să se trezească. Aici e problema, orașele mari trăiesc încă acest vis putinist și nu simt costul războiului”, explică profesorul Naumescu.
Europa, obosită și incapabilă de noi gesturi mărețe
Deocamdată, miniștrii din țările care susțin o interdicție amplă a vizelor turistice urmează să se întâlnească înainte de reuniunea celor 27 de miniștri de la Praga, potrivit mai multor persoane familiarizate cu planul, citate de politico.eu.
Rezultatul este de așteptat să fie un acord politic de suspendare a Acordului UE de facilitare a vizelor cu Moscova, care a ușurat cererile de viză UE pentru Rusia de ani de zile.
Problema este însă că după valurile succesive de sancțiuni, oficialii europeni au rămas în mare parte fără idei cu privire la măsurile pe care le-ar mai putea impune în așa fel încât interesele Europei să nu sufere mai mult decât cele ale Moscovei.
Și pe măsură ce guvernele europene – și cetățenii – devin din ce în ce mai îngrijorați de situația economică de acasă, oficialii din unele capitale ale UE pot avea mai puțin impuls să facă gesturi mărețe în politica externă, remarcă politico.
Prevederile acordului UE- Rusia privind facilitatea acordării vizelor cetățenilor ruși
Pentru următoarele categorii de cetăţeni, producţia documentelor următoarele este suficientă pentru a justifica scopul călătoriei pe teritoriul celeilalte părţi:
- pentru membrii delegaţiilor oficiale, o invitaţie oficială de a participa la o întâlnire şi o scrisoare emisă de o autoritate competentă a unui stat membru sau din Rusia, care să confirme că persoana este un membru al unei delegaţii;
- pentru conducătorii auto care asigură serviciile de transport internaţional între Comunitatea Europeană şi Rusia, o cerere scrisă din partea asociaţiei naţionale a transportatorilor din Rusia sau a unei asociaţiei naţionale a transportatorilor dintr-un stat membru;
- pentru bărbaţi şi femei în mediul de afaceri, o cerere scrisă din partea unei corporaţii, societăţi sau organizaţii-gazdă;
- pentru jurnalişti, un certificat eliberat de o organizaţie profesională, care să demonstreze că persoana în cauză este un jurnalist calificat, precum şi un document emis de angajator care să ateste că excursia este pentru producţia de activităţi de natură jurnalistică;
- pentru participanţii la evenimente sportive internaţionale şi persoanele care îi însoţesc, o cerere scrisă din partea organizaţiei-gazdă;
- pentru rudele apropiate, o cerere scrisă din partea gazdei;
- pentru persoanele care participă la activităţi ştiinţifice, culturale şi artistice, o invitaţie scrisă de a participa la aceste activităţi, din partea organizaţiei-gazdă;
- pentru elevi, studenţi şi profesorii însoţitori, o cerere scrisă sau un certificat de înscriere eliberat de şcoală sau de universitatea-gazdă.
