Într-un interviu la Antena 3, Viorica Dăncilă a spus că „toți oamenii care au suferit au nevoie de un proces corect”.
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, declarase că ordonanța de urgență se află în draft și va fi adoptată de Guvern „dacă și când decide” premierul Dăncilă. Șefa Executivului nu a anunțat un termen de adoptare a ordonanței, însă surse din partidul de guvernământ susțin că actul normativ trebuie adoptat „cât mai repede”. Următoarea ședință de guvern va avea loc vineri, în condițiile în care prim-ministrul merge zilele acestea la Bruxelles, la sediul NATO.
Dăm posibilitatea redeschiderii unor procese în care cei care au fu... fost corupți și celor care au fost achitați...pot să-și dovedească nevinovățiaViorica Dăncilă, premier
”Lupta împotriva corupției, faptul că dăm această ordonanță de urgență, nu împiedică cu nimic lupta împotriva corupției, dăm posibilitatea redeschiderii unor procese în care cei care au fu... fost corupți și celor care au fost achitați și cei care au fost condamnați pot să-și dovedească, le dăm oportunitatea să-și dovedească nevinovăția”, a spus Dăncilă.
„Ceea ce este trist, este că mulți oameni au făcut pușcărie și și-au distrus sănătatea. Trebuie să le dăm și acestor oameni o șansă”, a spus Viorica Dăncilă, ca argument pentru adoptarea unei ordonanțe care ar putea redeschide procesele care au primit verdict definitiv de la Înalta Curte de Casație și Justiție începând cu februarie 2014. Este vorba de peste 300 de procese, dintre care achitare au avut mai puține de 20.
„Faptul că vrem să dăm această ordonanţă nu împiedică lupta anticorupţie, o ordonanţă prin care cei care au fost condamnaţi le dăm şansa să îşi dovedească nevinovăţia în faţa unor completuri corecte“, a adăugat Viorica Dăncilă.
Susținerea de către Viorica Dăncilă a ordonanței contestării deciziilor definitive este un caz diferit de cel al adoptării unei alte ordonanțe de urgență, cea a amnistiei și grațierii, pe care Dăncilă a amânat-o, în pofida solicitărilor venite de la PSD. Astfel, adoptarea ordonanței revizuirii proceselor de corupție devine foarte probabilă. Intenția Guvernului este considerată de opoziție o formulă mascată a amnistiei și grațierii.
Comisia Europeană, președintele Klaus Iohannis și opoziția au criticat adoptarea ordonanței de anulare a sentințelor definitive, invocând principiul aplicării unor legi doar pentru viitor. Aplicarea retroactivă a unei legi, ca și contestația în anulare vin în contradicție cu o normă europeană care asigură stabilitate prin respectarea faptului judecat.
Comisia Europeană a făcut apel la Guvernul de la București, după anunțul lui Tudorel Toader în privința ordonanței, să mențină progresele anti-corupție și să nu facă pași înapoi. Viorica Dăncilă a răspuns Comisiei Europene, declarând că autoritățile de la Bruxelles ar trebui „să privească cu realism unde sunt drepturile omului la cei care au fost condamnați de completuri nelegale”.
Este vorba despre formula de alcătuire a completurilor de cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, unde sunt judecați demnitarii, care a fost aplicată din 2014, odată cu intrarea în vigoare a noile Coduri penale, care datau din perioada comunistă. Din cei cinci judecători, patru au fost trași la sorți, iar cel de-al cincilea a fost desemnat din rândul președintelui ÎCCJ, vicepreședinților sau al președinților de secție ai celei mai înalte instanțe din România.
Pînă la finalul lui 2018, când completurile de cinci judecători au fost contestate de Liviu Dragnea, liderul PSD cu o condamnare definitivă la închisoare cu suspendare, nimeni nu a reclamat modul de alcătuire a acestora. CSM, părțile din procese sau Parlamentul. Curtea Constituțională, dominată de foști membri PSD, a considerat de curând nelegale aceste completuri de la Înalta Curte.
Printre beneficiarii unei astfel de ordonanțe de urgență s-ar afla Liviu Dragnea, Cătălin Rădulescu, Elena Udrea, precum și Adrian Severin sau Miron Mitrea.
