Fost prim-ministru al României între 2012 și 2015, fost președinte al Partidului Social Democrat (PSD) între 2010 și 2015, și actual deputat (pentru a cincea oară) – ales din partea PSD – Victor Ponta se află, potrivit mai multor sondaje, între primii cinci candidați la alegerile prezidențiale din luna mai.
Ponta candidează pentru a doua oară la Președinția României.
Prima dată, în 2014, a pierdut în fața lui Klaus Iohannis.
După 2014, Victor Ponta a făcut nenumărate schimbări în viața politică și personală.
Alegerile prezidențiale la Europa Liberă
Înainte de alegerile prezidențiale din luna mai, Europa Liberă i-a invitat pe principalii cinci candidați la interviuri, să răspundă mai multor întrebări privind apărarea și parteneriatele externe ale României, starea economică a țării dar și a democrației, traficul de droguri, statul de drept.
Redacția a trimis invitații, în luna martie, președintelui Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), George Simion, candidatului independent Victor Ponta, candidatului independent Nicușor Dan, candidatului alianței politice de guvernare formată din Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată a Maghiarilor (UDMR), Crin Antonescu, și președintei Uniunii pentru Salvarea României (USR), Elena Lasconi.
Deocamdată, doar candidatului independent Victor Ponta a răspuns invitației Europei Libere de a explica cetățenilor români ce crede despre principalele probleme ale țării care țin de atribuțiile președintelui României sau de îngrijorările românilor.
Alegerile prezidențiale au loc pe 4 mai (turul I) și 18 mai (turul II).
În toamna lui 2015, după dezastrul de la Colectiv, în urma căruia au murit 65 de persoane și care a fost urmat de proteste masive, Victor Ponta a demisionat din funcția de prim-ministru al României.
A plecat, apoi, și de la conducerea PSD. În 2018, a înființat partidul PRO România, între timp abandonat și asaltat de creditori.
Din banii alocați de la bugetul de stat partidului său, Victor Ponta a cumpărat, în 2021, o mașină Tesla de 130 de mii de euro. El spune astăzi că decizia a fost una greșită.
La alegerile parlamentare din 2020, partidul lui Victor Ponta, PRO România, nici măcar nu a trecut pragul electoral.
Între 2020 și 2024, Ponta a lucrat în mediul privat. A înființat o firmă de consultanță și a lucrat și pentru președintele Camerei de Comerț și Industrie a României. Este perioada în care și-a cumpărat un apartament la Dubai și unul la Istanbul.
Ponta spune că în cei 11 ani scurși de la candidatura sa precedentă la alegerile prezidențiale s-a schimbat mult.
În interviul acordat Europei Libere, Victor Ponta a răspuns mai multor întrebări legate de: starea gravă a economiei României, securitatea țării, războiul din Ucraina, relațiile României cu Statele Unite, Ucraina, Republica Moldova, Turcia și Serbia, misiunea de „scoatere” a lui George Simion din Republica Moldova pe când era prim-ministru, relația sa cu unele dintre serviciile secrete, cetățenia sârbă și pașaportul sârbesc pe care încă le deține și consilierea oferită președintelui de la Belgrad, Aleksandar Vučić, în timp ce era deputat în Parlamentul României.
Misiunile și serviciile despre care Victor Ponta refuză să dea detalii
Victor Ponta și-a anunțat intenția de a candida la alegerile prezidențiale din mai în luna februarie, când încă era membru al PSD și consilier pe relații economice internaționale al premierului Marcel Ciolacu. Ciolacu este și președintele PSD.
Odată ce a început să apară în public ca viitor candidat, Ponta a fost exclus din PSD și a plecat de la Palatul Victoria.
În ultimele patru luni a fost de trei ori în Statele Unite, în vizite private, spune el în interviul de candidat acordat Europei Libere.
Refuză însă să dea detalii. Susține însă că s-a dus în SUA inclusiv pentru a discuta cu membri din cercul Administrației Trump, cu care ar fi vorbit despre necesitatea ca America să-și mențină soldații în Europa și, în special, în România.
„Nu-și vor retrage militarii, garantez”, susține Victor Ponta.
Întrebat cât de înalte sunt pozițiile interlocutorilor săi americani și de la cine vin garanțiile că SUA își vor menține militarii în România, Victor Ponta a spus: „Am avut niște discuții informale. De la președintele Trump la echipa sa.”
Ponta spune că nu a fost ajutat în aceste vizite de niciunul dintre actualii sau foștii săi apropiați. Nici de fostul prim-adjunct al Serviciului de Informații Externe (SIE), Silviu Predoiu, fost membru al PRO România și fost consilier al său, nici de fostul director al Serviciului de Informații (SRI) și exambasador al României în SUA, nașul său de cununie, George Maior și nici de fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, fugit din România în Serbia.
Victor Ponta candidează la Președinția României având atât cetățenie română, cât și sârbă. Are și pașaport sârbesc, pe care spune că nu îl folosește.
Susține însă că va renunța la cetățenia sârbă. „Am făcut solicitarea, trebuie să merg până la Belgrad să depun cererea (n.r. de renunțare la cetățenia sârbă)”, povestește Ponta.
În interviul acordat Europei Libere, Ponta mărturisește cum a ajuns ca, între 2016 și 2020, în timp ce era deputat PSD al României și membru în Comisiile de Afaceri Europene și de Politică Externă (conform prezentării de pe site-ul Camerei Deputaților), să fie ofertat să devină consilierul președintelui Serbiei, Aleksandar Vučić.
„În momentul în care n-am mai fost prim-ministru, mulți oameni, e adevărat, mai mult din afară, dar și din România, s-au bazat pe experiența pe care am acumulat-o”, povestește Ponta.
Ponta a spus și cum, pe vremea când era prim-ministru „anumite structuri ale statului”, i-au cerut să pună umărul la scoaterea liderului AUR, George Simion, din Republica Moldova.
„Activitatea mea ca prim-ministru are și anumite lucruri care sunt confidențiale […] Am vorbit eu personal și mă bucur că George Simion a ieșit dintr-o situație dificilă din Republica Moldova. Putea să fie într-o situație dificilă atunci. Ca prim-ministru, ai obligația, la fel și ca președinte, ca atunci când instituțiile statului român îți spun că un cetățean român, din motive politice, evident, are o problemă, să-i acorzi tot sprijinul. Și am făcut foarte bine.”
Ponta a refuzat să ofere alte detalii despre „situația dificilă” din care l-a salvat pe George Simion, la rându-i candidat la alegerile prezidențiale.
Despre apărarea României
Victor Ponta susține că Armata Română poate primi un buget mai mare – 3,5% din produsul intern brut.
Însă, dacă va ajunge președinte, Ponta spune că nu va fi de acord să se investească în „fiare”, adică în dotări noi pentru Armată.
Întrebat cum ar trebui cheltuită o eventuală suplimentare a bugetului Armatei, Victor Ponta a spus:
„Prima mea datorie, ca președinte, este ca România să investească în oameni. Adică să își țină cuvântul față de militari, polițiști și toți ceilalți. Când spunem militari, aici se includ serviciile de informații, toți cei care, până la urmă, garantează securitatea noastră, ca țară.”
Victor Ponta crede că pentru a asigura o mai bună apărare cetățenilor, Ministerul Apărării nu mai trebuie să mai semneze contracte pentru dotări, ci e suficient să dezvolte baza militară de la Mikail Kogălniceanu.
„Strategia de până acum, de a cumpăra câte puțin din fiecare țară, (Coreea de Sud, Turcia, Germania, Franța, SUA) este o strategie greșită. Cred că ar trebui să alocăm aceste resurse noi, eu le voi canaliza într-un singur proiect, și anume dezvoltarea bazei militare de la Mihail Kogălniceanu, în parteneriat cu Statele Unite ale Americii […] Din punctul meu de vedere, strategic vorbind, o bază uriașă la Mihail Kogălniceanu, cea mai mare poate din Europa, înseamnă o garanție 100% pentru securitatea României în fața singurului potențial agresor, care este Federația Rusă”, spune Victor Ponta.
Candidatul la Președinția României mai spune la Europa Liberă că Europa, implicit Ucraina și România, nu pot avea garanția securității fără Statele Unite implicate.
„Fără America, nu există apărarea Ucrainei și a Europei, este o realitate.
Trebuie ținută administrația americană on board, cum zic ei, implicată, pentru că fără ea, securitatea România este periclitată”, crede Victor Ponta.
România e deja în criză economică și bugetară
La nici două luni după ce a plecat din funcția de consilier pe relații economice internaționale al premierului Marcel Ciolacu, Victor Ponta spune că nu a știut și nu a fost implicat în deciziile economice luate în luna decembrie de Guvern.
Între altele, în 2024, Executivul a renunțat printr-o ordonanță la facilitățile fiscale acordate IT-iștilor, agricultorilor și angajaților din agricultură.
Acum, Ponta spune că avantajele acordate acestor categorii ar trebui reintroduse pentru că cele trei domenii sunt motoare economice.
Despre deficitele bugetar și de cont curent record de peste 8% din PIB în 2024, efecte ale guvernării Ciolacu, Ponta spune: „Cred că este o combinație de lipsă de competență uriașă. De aceea eu îmi doresc un alt guvern […] Mă refer la un prim-ministru și la o echipă guvernamentală, nu doar miniștri, ci la secretar de stat, șef de agenții, care să fie numiți pe un alt criteriu decât cel care a fost folosit în ultimii ani, și anume apartenența la conducerea PSD, PNL sau UDMR.”
Fostul președinte al PSD avertizează că dacă în mai România nu va avea un președinte și un guvern hotărâți să facă reforme, „nu ne va mai împrumuta nimeni.”
Întrebat dacă l-ar alege pe actualul președinte interimar al României, Ilie Bolojan, să devină prim ministru, Ponta a spus:
„Eu întotdeauna am apreciat competența administrativă a domnului Bolojan. E unul dintre oamenii pe care îi consider foarte competenți.”
Pe de altă parte, Victor Ponta spune că, în prezent, atât traficul de droguri cât și corupția au devenit probleme care afectează siguranța națională.
Ponta crede că traficanții mari de droguri ar trebui pedepsiți la închisoare pe viață.
Întrebat dacă dosarul penal al păgubiților firmei imobiliare Nordis poate fi inclus în categoria faptelor de mare corupție, Ponta, care a fost procuror, a răspuns:
„Bineînțeles, având în vedere impactul semnificativ asupra unui număr de oameni și conexiunile politice”.
Printre politicienii care au zburat cu avioane închiriate de firma Nordis pentru călătorii în Franța s-au aflat liderii PSD Marcel Ciolacu și Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
