V-ați gândit oare în timp ce urmăriți un documentar despre anii '40, cum ar fi dacă v-ați afla în locul refugiaților de război, fie și după ce nenorocirea cea mare s-a încheiat?
Închipuiți-vă. Mai aveți în geantă două conserve de carne și niște pâine bocnă de uscată, niciun ban, următorul oraș e la 26 de km, iar noua graniță, la doar 14 km - se închide în câteva ore. Acte? Nu aveți. Iar povești similare se repetă în sute și sute de mii de exemplare.
Pe scurt, la finele celui de-Al Doilea Război Mondial, liderii politici ai națiunilor traumatizate aveau în față urgențe teribile. Era nevoie de hrană, de medicamente, de locuințe.
Dar mai presus de orice, era nevoie de speranță.
Uniunea Europeană - Uniunea celor Patru Libertăți
După domolirea urgențelor primare, omenirea întreagă avea nevoie să răscumpere răul de care se dovedise capabilă și să evite să se mai întâmple vreodată.
Cum am ajuns aici? Cum să nu mai ajungem niciodată aici? Cum eviți întemnițarea, uciderea, moartea prin înfomentare sau de boală a milioane de oameni?acestea erau marile întrebări.
După ani de negocieri și soluții parțiale, câțiva politicieni de geniu aveau să înțeleagă că la rădăcina tuturor soluțiilor durabile stă libertatea.
„Pacea lumii nu poate fi protejată dacă nu facem eforturi ingenioase direct proporționale cu amenințările care amenință această pace”, avea să explice ministrul de Externe francez, Robert Schumann, în declarația de la 9 Mai 1950, momentul T zero al Uniunii Europene de mai târziu.
Competiția acerbă trebuie temperată de reguli, iar disparitățile - atenuate prin libertățile acordate tuturor. Aceasta este gândirea profund democratică și plină de compasiune față de oameni, dar și foarte realistă cu privire la defectele lor, care a dus la Uniunea Europeană de azi.
Nu e vorba de cuvinte mari.
În cel mai practic mod cu putință, la temelia doctrinei europene stau patru libertăți fundamentale: libera circulație a persoanelor, libera circulație a forței de muncă, libera circulație a bunurilor și libera circulație a capitalurilor.
Și au început de acolo de unde pornise conflictul, cu bazinul Ruhr, esențial în metalurgie, în provinciile disputate între foștii adversari, Franța și Germania, Alsacia și Lorena, plus vecinii influenți și interesați direct.
Momentul T1: Piața Comună a Cărbunelui și Oțelului
În baza celor patru libertăți, a început să funcționeze, la 1 mai 1953, piața comună pentru cărbune și oțel între Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Belgia și Luxemburg. Uniunii i s-au alăturat apoi:
- Marea Britanie, Irlanda și Danemarca - în 1973,
- Grecia - în 1981,
- Spania și Portugalia - în 1986,
- Austria, Suedia și Finlanda - în 1995.
A urmat marea extindere din 2004, care a adus zece noi state membre, în mare parte foste țări socialiste. Și valul din 2007 - cu România şi Bulgaria. În 2013, Croația a intrat oficial în Europa.
Ultimii ani au adus, însă, și prima ieșire. Brexit. Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană.
Și n-a fost prima încercare pentru Uniune - au urmat criza Covid, războiul din Ucraina, criza economică.
Uniunea Europeană e la un punct de cotitură, spun tot mai multe voci de pe continent. Iar ce se va întâmpla în următorii ani depinde de ce decizii vor lua aleșii din Parlamentul European.
Adică cei care vor câștiga la scrutinul de duminică, 9 iunie 2024.
Iar interesul românilor în alegerile europarlamentare a fost pe un tren crescător permanent.
Oamenii au înțeles importanța acestora cu fiecare an petrecut în Uniune.
Primul scrutin european pentru România - 2007
România participă la deciziile europene din 2007. Primele alegeri, organizate pe 25 noiembrie, au trimis la Bruxelles primii 35 de europarlamentari români. Nici măcar o treime din români nu a ajuns la urne pentru acest scrutin extrem de important pentru România, noua țară din Uniunea Europeană.
Cele mai multe mandate le-a obținut Partidul Democrat (PD) - 13.
Din lista primilor europarlamentari au făcut parte politicieni de la PD, PSD, UDMR, independenți: Sorin Frunzăverde, Roberta Anastase, Petru Filip, Monica Iacob-Ridzi, Marian-Jean Marinescu, Maria Petre, Rareş Niculescu, Marian Zlotea, Dragoş David, Mihaela Popa, Constantin Dumitriu, Nicodim Bulzesc şi Sebastian Bodu, Titus Corlăţean, Adrian Severin, Rovana Plumb, Daciana Sârbu, Cătălin Nechifor, Silvia Ţicău, Ioan Paşcu, Gabriela Creţu, Corina Creţu Victor Boştinaru, Renate Weber, Daniel Dăianu, Adina Vălean, Cristian Buşoi, Ramona Mănescu şi Magor-Imre Csibi, Theodor Stolojan, Dumitru Oprea, Nicolae Vlad Popa, Gyorgy Frunda, Csaba Sogor și Laszlo Tokes.
2009 - primele alegeri pentru un mandat complet
Doi ani mai târziu, în 2009, România a votat alături de toată Uniunea, pe 7 iunie. A fost un scrutin cu o prezență și mai mică decât cea din 2007. Cele mai multe mandate le-a obținut alianța PSD-PC (Partidul Social Democrat - Partidul Conservator) - 11, urmată la mică distanță de PNL, cu 10.
Din a doua serie de europarlamentari au făcut parte din nou Adrian Severin, Rovana Plumb, Daciana Sârbu, Corina Creţu, Victor Boştinaru, Theodor Stolojan, Marian-Jean Marinescu, Sebastian Bodu, Adina Vălean.
Au primit voturile românilor și Elena Băsescu, Vasilica Viorica Dăncilă, Monica Macovei, Corneliu Vadim Tudor și Gigi Becali.
Lista completă acelor 33 de europarlamentari: Adrian Severin, Rovana Plumb, Ioan Mircea Paşcu, Silvia Ţicău, Daciana Sârbu, Corina Creţu, Victor Boştinaru, Sabin Cutaş, Cătălin Ivan, Ioan Enciu, Vasilica Viorica Dăncilă, Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Cristian Preda, Marian-Jean Marinescu, Iosif Matula, Sebastian Bodu, Petru Luhan, Rareş Niculescu, Oana Elena Antonescu, Norica Nicolai, Adina Vălean, Renate Weber, Ramona Mănescu, Cristian Buşoi, Laszlo Tokes, Iuliu Winkler, Sogor Csaba, Corneliu Vadim Tudor, Gigi Becali, Ciprian Claudiu Tănăsescu și Elena Băsescu.
2014 - o alianță a luat jumătate din mandate
În 2014, alianţa PSD-UNPR-PC (Partidul Social Democrat - Uniunea Națională pentru Progresul României - Partidul Conservator) a obţinut un zdrobitor scor la alegerile europarlamentare, cu aproape 40% din voturi.
Ceea ce a însemnat 16 mandate.
Din partea alianței au mers la Bruxelles, alături de mai vechi europarlamentari, Ecaterina Andronescu, Maria Grapini, Damian Drăghici și actorul Mircea Diaconu.
Lista completă acelo 32 de europarlamentari: Corina Creţu, Ecaterina Andronescu, Cătălin Ivan, Dan Nica, Maria Grapini, Damian Drăghici, Daciana Sârbu, Ioan Mircea Paşcu, Viorica Dăncilă, Ionel Sorin Moisă, Victor Boştinaru, Claudiu Ciprian Tănăsescu, Doru Claudian Frunzulică, Constantin Laurenţiu Rebega, Claudia Ţapardel, Andi Lucian Cristea, Norica Nicolai, Adina Vălean, Ramona Mănescu, Cristian Buşoi, Renate Weber, Eduard Hellvig, Theodor Stolojan, Monica Macovei, Traian Ungureanu, Marian Jean Marinescu, Daniel Buda, Cristian Preda şi Siegfried Mureşan, Iuliu Winkler şi Csaba Sogor,Mircea Diaconu.
2019 - cea mai mare prezență la vot din Uniunea Europeană - aproape 50%
În 2019, un fost președinte al României ajunge europarlamentar.
Traian Băsescu, ales pe listele PMP (Partidul Mișcarea Populară) a plecat la Bruxelles pentru un mandat de cinci ani. Liberalii și social democrații au obținut aproape același număr de mandate, 10 respectiv 9, și au adus oameni noi în Parlamentul European - Rareș Bogdan, Gheorghe Falcă, Carmen Avram, Tudor Ciohodaru.
Supriza a venit, însă, de la o alianță de partide nou apărute în Românie - Uniunea Salvați România(USR) și Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate (PLUS) care au obținut un scor neașteptat de bun și opt mandate.
Lista membrilor PNL aleşi pentru Parlamentul European a fost: Rareş Bogdan, Mircea Hava, Siegfried Mureşan, Vasile Blaga, Adina Vălean, Daniel Buda, Dan Motreanu, Gheorghe Falcă, Cristian Buşoi, Marian Jean Marinescu.
Lista completă a celor 32 de europarlamentari: Rovana Plumb, Carmen Avram, Claudiu Manda, Cristian Vasile Terheş, Dan Nica, Maria Grapini, Tudor Ciuhodaru, Adrian Benea, Victor Negrescu, Dacian Cioloş, Cristian Ghinea, Dragoş Nicolae Pîslaru, Clotilde Armand, Ioan Dragoş Tudorache, Nicolae Ştefănuţă, Vlad Botoş, Ramona Victoria Strugariu,Victor Ponta, Corina Creţu, Iuliu Winklerm Lorant Gyorgy Vincze, Traian Băsescu şi Eugen Tomac.
Europarlamentarii cu cele mai multe mandate în cei 17 ani de participare în Parlamentul European:
- Cristian Buşoi - patru mandate: 2007-2009 (PNL), 2009-2014 (PNL), 2014-2019 (PNL) şi 2019-2024 (PNL)
- Corina Creţu - patru mandate: 2007-2009 (PSD); 2009-2014 (PSD); 2014-2019 (PSD); 2019-2024 (Pro România);
- Marian-Jean Marinescu - patru mandate: 2007-2009 (PD), 2009-2014 (PDL), 2014-2019 (PDL/PNL), 2019-2024 (PNL);
- Iuliu Winkler - patru mandate (UDMR/PPE),
Un viitor mandat important cât o Uniune
18.267.618 de români sunt înscriși pe listele electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024. Vor fi reprezentați în Parlament de 33 de aleși din cei 490 de candidați de la 13 partide și alianțe plus patru independenți.
Reprezentanții României se vor alătura marilor grupuri politice din Parlamentul European.
- Grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat)
- Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European
- Renew Europe Group
- Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană
- Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni
- Grupul Identitate și Democrație
- Grupul Stângii din Parlamentul European - GUE/NGL
Cele 27 de state care formează, acum, Uniunea Europeană, înseamnă o putere economică uriașă. Euro este monedă comună pentru 20 de țări și este cea mai atractivă valută după dolar.
Distribuția locurilor în Parlamentul European depinde de mărimea populației statelor membre UE și nivelul minim de reprezentare pentru cetățenii din țările mai mici. La alegerile din 2024, numărul deputaților europeni va crește de la 705 la 720.
Cei 705 membri actuali ai Parlamentului European (MEP) sunt organizați în șapte grupuri politice, pe baza apartenenței politice. Sunt și parlamentari care nu sunt afiliați niciunui grup.
Spațiul Schengen înseamnă circulație liberă pentru aproximativ 2 miliarde de cetățeni.
Încă nouă țări europene își doresc să adere la UE - Albania, Bosnia, Georgia, Moldova, Muntenegru, Serbia și chiar Kosovo, Ucraina aflată în plin război și Turcia, care s-a îndepărtat cumva de idealurile europene prin politica lui Erdogan.
În cel mai recent raport al Serviciului Diplomatic al UE privind tendințele globale până în 2040, se spune că Uniunea Europeană se va confrunta cu probleme de geopolitică, economie, mediu, tehnologie și solidaritate socială.
Alegerile politice din 9 iunie vor modela pregătirea Uniunii de a face față acestor tendinte globale, pe termen lung.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
