Linkuri accesibilitate

Strategie națională împotriva traficului de persoane. România, criticată în trecut de experți


Criticată în trecut pentru ineficiența măsurilor de combatere a traficului de persoane, România a lansat luni Strategia națională împotriva traficului de persoane 2024-2024 prin care își propună să reducă acest fenomen. Imagine cu caracter ilustrativ
Criticată în trecut pentru ineficiența măsurilor de combatere a traficului de persoane, România a lansat luni Strategia națională împotriva traficului de persoane 2024-2024 prin care își propună să reducă acest fenomen. Imagine cu caracter ilustrativ

Ministerul Afacerilor Interne și premierul Marcel Ciolacu au anunțat luni lansarea Strategiei naționale de luptă împotriva traficului de persoane (2024-2028), domeniu în care România a fost criticată dur în rapoarte internaționale, inclusiv al Departamentului de Stat SUA.

Prin Strategia națională împotriva traficului de persoane pentru perioada 2024-2028, România își propune să aplice măsuri prin care să diminueze acest fenomen, să identifice victimele și să le ofere asistență și să pedepsească traficanții, transmit reprezentanții MAI și ai Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANTIP).

Documentul-cadru, care a obținut avizele ministeriale necesare, a fost lansat oficial luni, urmând să fie aprobat în curând prin Hotărâre de Guvern.

„Din păcate, şi România este pe harta traficanţilor de persoane, fiind recunoscută de aproape 20 de ani ca una dintre principalele ţări-sursă pentru victimele exploatate în Europa”, a spus premierul Marcel Ciolacu, într-un mesaj transmis cu ocazia lansării Strategiei, potrivit News.ro.

Strategia este structurată pe 5 obiective generale, din care decurg 18 obiective specifice, „oferind un cadru clar de acțiune orientat spre îmbunătățirea capacității tuturor structurilor implicate în combaterea traficului de ființe umane.”

Atingerea obiectivelor va fi urmărită printr-un Plan Național de Acțiune pentru perioada 2024-2026.

Obiectivele generale ale strategiei sunt:

  • Reducerea influenței factorilor de risc și a vulnerabilităților ce conduc la victimizarea prin trafic de persoane;
  • Creșterea eficacității și eficienței sistemului de justiție penală în cazurile de trafic de persoane;
  • Îmbunătățirea protecției și a asistenței acordate victimelor traficului de persoane;
  • Standardizarea unor procese de colectare a datelor în domeniul traficului de persoane;
  • Eficientizarea cooperării în domenii orizontale ale sistemului anti-trafic.

Principalele probleme pe care strategia ar trebui să le rezolve sunt numărul insuficient de personal specializat, prevalența mare a victimelor care sunt traficate în țară și mai multe deficiențe legate de asistența victimelor.

Există un număr redus de servicii specializate pentru asistența și protecția victimelor, inclusiv a minorilor – în București nu există un adăpost de urgență pentru acestea – cooperarea între instituții publice și private pentru asigurarea asistenței victimelor este dificilă, iar fondurile alocate componentei de asistență este insuficientă, mai transmite MAI într-o sinteză a strategiei lansate luni.

În cel mai recent raport anual asupra traficului de persoane realizat de Departamentul de Stat al SUA, în vara anului 2023, se menționa că România nu îndeplinea standardele minime în privința luptei cu traficul de persoane, așa cum Europa Liberă a scris la acel moment.

Documentul arăta totodată că justiția, anchetatorii și autoritățile de protecție a copilului din România s-au dovedit mai degrabă „de partea” traficanților și, în același timp, extrem de dure cu victimele.

Un alt raport, publicat anul acesta de International Justice Mission, organizație internațională care luptă împotriva vulnerabilității victimelor traficului de persoane, sublinia că modificările legislative în domeniu „nu au fost efectuate în mod coroborat prin raportare la problematica traficului de persoane, ci, mai degrabă, punctual şi necorelat”, conform News.ro.

Premierul Ciolacu: Peste 500 de victime identificate anual

Potrivit datelor ANTIP, de la înființarea agenției, în 2005 și până în prezent, adică în 19 ani, în România au fost înregistrate 19.000 de victime ale traficului de persoane și au existat peste 4.000 de condamnări.

În primele trei luni din an, au fost cercetate pentru infracțiuni legate de traficul de persoane 173 de persoane, dintre care 71 au fost reținute, în timp ce alte 57 au fost arestate preventiv, iar față de 30 a fost aplicată măsura controlului judiciar.

În mesajul transmis cu ocazia lansării Strategiei, premierul Marcel Ciolacu a mai spus că statisticile oficiale din ultimii ani arată că „peste 500 de cetăţeni români sunt identificaţi anual ca victime, iar cifra nu îi include pe cei aflaţi în situaţie de trafic, care nu se regăsesc în statisticile oficiale.”

„Mai mult, aproximativ jumătate dintre victimele identificate sunt copii sau tineri, lucru care ne îngrijorează şi mai mult”, a adăugat premierul.

El spune că România ar fi făcut progrese cu privire la combaterea traficului de persoane, însă sunt multe lucruri de îmbunătățit.

„Acesta este şi motivul pentru care la nivelul Guvernului a fost elaborată noua Strategie Naţională Împotriva Traficului de Persoane pentru perioada 2024-2028. Propunem un mod de lucru ambiţios, care să răspundă nevoilor identificate şi să ţină cont în mod realist de capacităţile noastre”, a spus Marcel Ciolacu.

El a mai ținut să sublinieze că documentul-cadru a fost realizat prin colaborarea mai multor instituții și a ONG-urilor, conform normelor internaționale în vigoare și că era nevoie de o astfel de Strategie.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, Strategia împotriva traficului de persoane este construită pe patru piloni: : prevenire, pedepsire, protecție și parteneriat.

Documentul include 5 obiective generale, detaliate în 18 obiective specifice „oferind un cadru clar de acțiune orientat spre îmbunătățirea capacității tuturor structurilor implicate în combaterea traficului de ființe umane.”

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ovidiu Cornea

    Ovidiu Cornea lucrează în presă de peste 16 ani. A activat ca reporter și redactor în presa scrisă și online din Cluj - inclusiv corespondent național. În ultimii ani a lucrat în radio. A fost invitat cu regularitate în diverse emisiuni TV, locale și regionale.

    Îi place munca de teren, dar și dezbaterea temelor cu miză comunitară, socială. Articolele sale pe teme din domeniile Educație, Mediu, Inovație, au fost premiate în 2021 la Gala Premiilor Profesioniștilor din Presă Cluj, jurizate de jurnaliști notorii la nivel național.

    Este licențiat în Jurnalism, cu master în Sociologie și Asistență Socială.

XS
SM
MD
LG