Este vorba despre refugiații care se adună în jurul Gării de Nord din Timișoara și se adăpostesc în case părăsite din zonă, despre care a scris Europa Liberă.
Poliția Locală a ridicat inițial 29 de refugiați și i-a predat pentru cercetări Inspectoratului Județean de Poliție Timiș. Până azi au fost duși la intergoratorii peste 200 de refugiați pentru elucidarea motivului încăierării și identificarea făptașilor.
Dominic Fritz:„Incident izolat, dar cu cauze sistemice”
Astfel de incidente îngrijorează cetățenii orașului, iar autoritățile locale par depășite de situație. Primarul Timișoarei a vorbit într-o conferință de presă despre această populație de refugiați considerată „a nimănui” și s-a plâns că autoritățile centrale nu acordă niciun ajutor în fața unei probleme extrem de dificile.
Nu e posibil ca Timișoara să fie lăsată singură să rezolve situația.Este o problemă națională și Timișoara are nevoie de soluții naționale. Cred că fenomenul poate fi abordat cu fermitate și totodată cu umanitate.Dominc Fritz, primarul Timișoarei
Practic, refugiații care solicită azil și primesc locuri de cazare în Centrul de Refugiați administrat de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) la Timișoara sau în țară, se adună în zona gării timișorene în așteptarea călăuzelor pentru a fi conduși către țări din Occident. Este cunoscut autorităților din zona de siguranță și ordine publică faptul că Timișoara a devenit „un hub” de trafic de persoane, preponderent refugiați.
„Nu e posibil ca Timișoara să fie lăsată singură să rezolve situația, care nu se va rezolva de la sine. Este o problemă națională și Timișoara are nevoie de soluții naționale...fenomenul nu va dispărea peste noapte. Instituțiile trebuie să își asume responsabilitatea și să lucreze împreună – Ministerul de Interne, IGI, Poliția de Frontieră, Jandarmeria, autoritățile locale etc. - și cred că fenomenul poate fi abordat cu fermitate și totodată cu umanitate”, a declarat Dominic Fritz.
Întâlnirile anterioare cu ministrul de Interne, Lucian Bode, informat despre incident, nu au avut consecințe vizibile, de aceea viceprimarul Cosmin Tabără va pleca miercuri, 21 aprilie, să se întîlnească din nou cu ministrul. În februarie, ministrul Bode și secretarul de stat Raed Arafat promiteau rezolvarea transportului la locul de cazare alocat în țară a refugiaților care stau acum în case părăsite din Timișoara, cu ajutorul CFR.
Destructurarea rețelelor de trafic de persoane și identificarea călăuzelor întârzie. Poliția nu are, deocamdată, reușite notabile în acest sens. DIICOT anunța acum două luni că are în lucru peste o sută de dosare.
Autoritățile locale recunosc că legislația nu acoperă o astfel de situație - de altfel singulară în țară. Nu există prevederi legale care să îi oblige pe refugiați să se întoarcă la locurile de cazare repartizate. Nici escortarea lor nu este reglementată.
La nivel județean, Alin Nica, președintele CJT, a cerut convocarea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență cu participarea organului consultativ pe domeniul ordinii publice. Se va analiza situația creată de incidentul sângeros.
„Ce putem noi să facem, este să-i alertăm pe cei responsabili, fiindcă nu avem atribuții directe. Avem o locație cu 45 de locuri de cazare pentru refugiați, este dotată, avizată de DSP și pusă la dispoziția Poliției de Frontieră pentru carantinare”, a declarat Alin Nica pentru Europa Liberă.
O delegație OMS și UNCHR a vizitat în februarie Timișoara pentru a se interesa de condițiile oferite refugiaților. Nisreen Rubaian, reprezentant special al UNCHR în România, a cerut „un plan concret” la nivel național și cooperare între autoritățile statului.
Decontarea carantinării întârzie
Primăria Timișoara a carantinat din noiembrie până acum aproximativ 2500 de migranți veniți dinspre Serbia, „zonă galbenă” din punct de vedere al pandemiei.
„Noi luăm foarte în serios partea noastră de responsabilitate, am creat centre de carantinare, am găsit soluții să oferim și masă caldă celor carantinați. Deocamdată nu s-a decontat nimic de către stat, totul e pe banii timișorenilor”, a spus primarul la conferința de presă.
Defectul se găsește în normele de aplicare a prevederilor referitoare la carantinare: categoria refugiaților nu este specificată explicit pentru finanțare, de aceea municipalitatea nu a primit până în prezent niciun ban.
Refugiații primesc, dacă cer azil, 16 lei pe zi pentru mâncare prin intermediul IGI. Dacă nu ar exista organizații caritabile care să le aducă mâncare, situația acestora ar fi neagră. LOGS Grup de Inițiative Sociale anunța pe Facebook că a distribuit în 19 aprilie 330 porții de mâncare - 240 în stradă, 60 la Centrul de Carantinare, 30 la Poliția de Frontieră din Timișoara. „Mulțumim echipei de voluntari coordonată de Loredana care ne-au înlocuit în oferirea asistentei umanitare iar intiativa noastră nu a luat pauză”, nota Flavius Ilioni-Loga, șeful organizației.
Incidentul sângeros din seara zilei de 19 aprilie poate discredita refugiații, este temerea membrilor grupului LOGS exprimată pe FB:„Este printre primul episod de violența între imigranții care locuiesc pe strada, in Timișoara. Condamnăm orice formă de violență, în orice context și avem încredere că autoritățile publice vor identifica făptașul. Încurajăm la înțelepciune, decență și să nu stigmatizăm un întreg grup, datorită faptelor unora”.
„Criminalii încearcă să discrediteze migranții și să păteze imaginea comunității. Migranții sunt în majoritate oameni săraci care vor să trăiască într-o societate pașnică… Sunt adânc întristat de ce s-a întâmplat azi”, comenta în engleză Hassein Ullah Mahmoodi pe pagina de Facebook a organizației.
