Theodor Paleologu este doctor în filozofie, profesor și președinte al Fundației Paleologu, care organizează, prin Casa Paleologu, cursuri de leadership, de cultură, ateliere de lectură pentru copii, adolescenți și adulți, deplasări de studiu în țară și în străinătate.
A fost ambasador al României în Danemarca și Islanda și ministru al Culturii. Este descendent al unei vechi familii de intelectuali.
O țară în care se citește puțin și care nu pune preț pe educație este „o țară sinucigașă”, spune Theodor Paleologu.
Povestește că a mers în sate în care abandonul școlar e de 80%, iar părinții, adesea, îi forțează pe copii să nu mai meargă la școală: „Primarilor le e frică să aplice legea. Legea-i obligă să ia măsuri în cazurile astea, dar le e teamă că nu vor mai fi votați.”
„La câțiva kilometri de satele astea prăpădite sunt oameni care au foarte mulți bani și care ar putea să finanțeze pentru acești copii un program, să finanțeze biblioteci. Cred că e cazul ca oamenii ăștia - care au avioane private și mașini «bengoase» și călătoresc peste tot în lume - să se gândească la faptul că-și sapă singuri groapa, dacă nu se uită puțin peste gard.”
Noi, românii, ne-am obișnuit de foarte multă vreme să ignorăm ce se întâmplă în jur, crede Paleologu, să ne închidem în fortăreața proprie, iar acest lucru este destructiv:
„În scrisorile persane ale lui Montesquieu e o poveste care ni se aplică, din păcate, «Povestea troglodiților». E vorba de un popor care aproape dispare, de răi ce sunt oamenii între ei, indiferenți unii față de alții, nu se ajută când au nevoie și încetul cu încetul dispar.”
Este absolut necesar să conștientizăm aceste lucruri și să ne dăm seama că cititul are legătură cu supraviețuirea noastră ca nație, susține Theodor Paleologu.
E și o vină a cetățenilor pentru acești conducători pe care îi avem?
„Sigur că da. În democrație, clasa politică este oglinda societății. Mulți dintre cei cu bani și avioane private preferă să ignore. Au impresia că sunt superiori restului populației, nu-și asumă niciun fel de obligație față de restul societății. Dar, ce fac ei este politica struțului. La fel sunt intelectualii care preferă să ignore realitățile.”
Poporul român e pe cale de dispariție
Cu ce putem înlocui, în anul electoral 2024, întrebarea: eu cu cine votez?
„Asta e o eternă problemă. Poporul român e pe cale de dispariție. Noi pierdem substanță în fiecare an. E vorba de o hemoragie pe care o reprezintă exodul, deficitul demografic. E vorba de o prăbușire. Lumea lui Caragiale e o lume paradisiacă față de lumea noastră”, spune Paleologu.
În „O Scrisoare pierdută”, nu era vorba de șpagă sau de doctorate plagiate, continuă profesorul:
„Zaharia Trahanache era o lumină față de președintele Iohannis. Zoe chiar este o doamnă. Nu vorbesc de matracucele din politica noastră actuală, da? Tot felul de femei vulgare, oribile, odioase, care au succes, pentru că există un fel de atracție pentru porno kinky în spațiul public românesc.”
Marea problemă în 2024 este că ne aflăm în fața unui imens pericol, crede Paleologu, acela de a reedita catastrofa din 2000, cu o figură încă mai detestabilă decât fusese Vadim Tudor la acea dată:
„În cazul României, avem o mare șansă, e un mare noroc faptul că suntem parte din NATO și Uniunea Europeană. Convingerea mea este că, dacă nu eram parte din NATO și Uniunea Europeană, am fi avut deja o dictatură.”
Români vs. ucraineni: E ceva ce mă frapează și mă întristează
Facem cozi la pașapoarte sau cozi la a ne apăra țara, în eventualitatea unui război? „În primul rând, foarte mulți români și nu îi judec - pleacă”, explică Paleologu și mărturisește ceva ce l-a frapat la două școli de vară pe care le-a organizat la Râșnov, una dintre ele fiind pentru tineri români și ucraineni:
„Aproape toți românii aveau un singur gând: să plece naibii din țară. O anumită furie împotriva României, care, atenție, e furia părinților, de fapt. Transmitem această atitudine celor mai tineri care vor să plece naibii din România fără să se mai uite înapoi. În timp ce tinerii ucraineni... toți mi-au spus același lucru: vor să se întoarcă acasă, chiar dacă acel acasă uneori nu mai există, orașul lor a fost ras de pe hartă de către Putin. Și asta n-are cum să nu te întristeze.”
Ce așteptări are de la anul electoral 2024? Spune că și-ar dori ca PMP, USR, Forța Dreptei să aibă un candidat comun la prezidențiale: „Un candidat cu adevărat capabil să adune în jurul lui un proiect comun.”
Cât privește alianța PSD – PNL:
„Mi-aș dori ca PNL-ului să-i vină mintea la cap după scatoalca pe care o va primi la europarlamentare. E atât de cangrenat acest partid încât sunt puține șanse să-și revină, dar nu e imposibil. E foarte posibil ca interesul PNL-ului să fie mai degrabă să meargă împreună cu PSD-ul, o guvernare în care, de fapt, toată lumea știe că PNL este cățelușul PSD.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
