Într-o zi însorită de la începutul lui martie 2025, Ioana Dumitra a mers în Centrul Vechi al Bucureștiului să vadă dacă celebrul restaurant Caru' cu bere, deschis pe vremea lui Carol I, a fost vândut și închis.

Așa îi spusese o vecină că văzuse pe TikTok.

„Pe internet sunt numai minciuni, pe cuvântul meu. Am venit să vedem dacă Caru' cu bere e vândut, dar nu e. Numai minciuni...”, spune femeia în vârstă de 70 de ani, pe care am întâlnit-o lângă Biserica Stavropoleos, la doi pași de berăria în stil german.

Clădirea ridicată de arhitectul Zigfried Kofsinsky în 1899 este monument istoric de arhitectură și se numără printre locurile pe care turiștii străini - fie necunoscuți, fie celebri - îl vizitează când ajung în București.

Zvonuri precum închiderea sau dispariția unor monumente istorice sau tot felul de alte vești ciudate se răspândesc cu miile pe internet, în fiecare zi. Unii ajung să le creadă și uneori, de bine, de rău, merg să vadă cu ochii lor dacă este adevărat. Dar cele mai multe minciuni nu pot fi verificate, fie și pentru că oamenii nu au timp de așa ceva.

Un caz asemănător cu berăria de pe strada Stavropoleos din București se referă statuia lui Mihai Viteazul de la Oradea, care - conform informațiilor dovedite a fi false - ar fi fost dărâmată.

Președintele interimar al României și fost primar al orașului, Ilie Bolojan, a relatat în urmă cu o săptămână o discuție avută cu o doamnă din Timișoara, care l-a oprit pe stradă mai demult ca să îi spună că a venit la Oradea numai și numai ca să verifice dacă statuia domnitorului român a fost dărâmată, cum aflase ea de pe internet.

„E pe soclu, e bine-mersi. E adevărat că a fost mutată dintr-o piață în alta, dar nu a fost dărâmată”, a spus Ilie Bolojan.

Zvonurile pot să năvălească însă în telefoanele oamenilor în contexte politice extrem de inflamate.

Imediat după protestul violent din apropierea Biroului Electoral Central, după ce duminică, 9 martie, candidatura lui Călin Georgescu a fost respinsă de BEC, pe internet au apărut multe informații false cu privire la ce s-a întâmplat în Centrul Vechi, unde se află BEC, și unde mai mulți demonstranți agresivi au scos pavele din caldarâm și le-au aruncat în jandarmi.

Mai multe video-uri de pe TikTok arătau că jandarmii ar fi intrat la metrou după protestatarii nemulțumiți de anularea candidaturii lui Călin Georgescu.

Or, mesajul indus era extrem de grav: în imaginarul colectiv românesc, urmărirea protestatarilor la metrou e asociată cu uciderea, arestarea și torturarea manifestanților pașnici de către forțele de ordine comuniste în noaptea de 21 spre 22 decembrie 1989.

Jandarmeria și Poliția România au dezmințit informațiile false și au spus că imaginile sunt vechi, de la un eveniment sportiv din urmă cu mai mulți ani. Jandarmii au spus clar că informațiile potrivit cărora ei au bătut oameni la metrou sunt false. Mai mult, toate cele 13 persoane rănite în seara de 9 martie 2025 sunt jandarmi.

Fenomenul răspândirii intense de zvonuri are loc de o bună bucată de timp și, ca efect nebănuit vreodată, amplificarea zvonului că milioane și milioane de oameni simpatizează un anumit candidat - a dus în cele din urmă la alterarea rezultatului turului I al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie și, în cele din urmă, la reluarea lor de la zero.

Potrivit unor informații devenite publice ulterior, numărul celor care păreau că îl susțin online pe Călin Georgescu era de trei ori mai mare - 73 de milioane - decât cetățenii români aflați pretutindeni în lume, în condițiile în care în turul I, acesta s-a clasat primul, dar cu numai 22,1% din numărul de 9 milioane valabil exprimate.

„Caracterul liber exprimat al votului a fost încălcat prin faptul că alegătorii au fost dezinformați prin intermediul unei campanii electorale în care unul dintre candidați a beneficiat de o promovare agresivă, derulată cu eludarea legislației naționale în domeniul electoral și prin exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social-media”, a explicat Curtea Constituțională unul dintre argumentele pentru care a anulat alegerile de anul trecut.

În România, 13 milioane de oameni folosesc rețele sociale la nivelul anului 2025, arată ultimele date de la DataReportal. Asta înseamnă că 68,6% din populația totală a României e conectată la social media.

Cât de mult influențează informația primită de algoritmii social media deciziile din viața reală? Cum arată România online? Cum poate fi depistat un fake news?

Europa Liberă a stat de vorbă cu oameni obișnuiți - utilizatori de social media, experți media, profesori care se ocupă de combaterea dezinformării și psihologi. Încercăm să explicăm mecanismele prin care suntem sau devenim victime ale manipulării pe internet.

Studenții speriați cu războiul

De curând, Melania Medeleanu, jurnalistă și specialistă în comunicare, a văzut un anunț pe Facebook potrivit căruia o firmă de textile se închide și face lichidare de stoc. Și-a comandat un sacou. Atunci când comanda nu a venit nici după o săptămână, a început să verifice ce se întâmplă și a aflat că pachetul era pe drum.

„14 zile a durat să ajungă la mine o cârpă chinezească, fără nicio legătură cu comanda mea, iar dialogul pe care-l port de atunci ba cu Jean, ba cu Tin e de-a dreptul jenant. Le explic cu subiect și predicat că ceea ce fac ei se numește înșelăciune”, a scris Melania Medeleanu pe contul ei de Facebook.

La câteva zile de la incident, Melania Medeleanu spune pentru Europa Liberă că incidentul a impresionat-o.

„Mi-a luat din vigilență. Eram și în viteză, între două taskuri, așa că n-am mai verificat, așa cum aș fi făcut în mod normal. Paguba nu e mare, dar în sine e enervant să simți că ai fost tras pe sfoară”, spune Melania Medeleanu.

Deși serios, acesta poate părea un caz benign în comparație cu dezinformările enumerate până acum.

Multe știri false și dezinformări găsește zilnic pe social media și Filip Dumitriu, student la Facultatea de Matematică în București.

Ultima dată când a văzut o informație care avea potențial să îl afecteze personal a fost în 18 februarie 2025 – atunci când președintele interimar Ilie Bolojan a făcut declarații cu privire la războiul din Ucraina.

Ulterior, Filip a văzut pe internet mai multe clipuri video potrivit cărora tinerii români vor fi încorporați și vor fi nevoiți să meargă la război.

Una din temele de campanie favorite ale politicianului pro-rus, Călin Georgescu, a fost pacea cu orice preț. Cuvântul opus, adică războiul dus cu disperare de Ucraina, care nu vrea să-și cedeze teritoriul Rusiei, a fost asociat adversarilor politici.

„Informația asta legată de încorporare este repetitivă, dar fără bază reală. De trei ani, de când a început războiul în Ucraina, am văzut de multe ori acest mesaj. Cu diverse ocazii. Inclusiv la alegeri am văzut acest mesaj - că dacă votezi cu Elena Lasconi, de exemplu, o să mergi la război. Oricum e delicată situația. Dar eu mă uit la mai multe surse, caut mai multe surse – nu iau de bună o astfel de informație”, spune Filip Dumitriu.

De atunci, când vede o postare sau informație pe rețelele de socializare - precum cea conform căreia tinerii români vor merge la război - studentul spune că intră în alarmă, pentru că intuiția îi spune că nu e adevărată.

Astfel de mesaje false sunt cel mai probabil văzute de mulți tineri. Datele de la Institutul Național de Statistică arată că, în anul 2024, ponderea persoanelor care utilizează internetul din grupa de vârstă 16-34 ani a fost de 98,9%.

„Regula sfântă e să verifici informația din mai multe surse, pentru că altfel riști să cazi în plasă. Poate să zică oricine, orice pe net – acum tu nu trebuie să crezi tot”, mai spune Filip.

Verificarea informațiilor critice este esențială cu atât mai mult cu cât România împarte o graniță de aproape 650 de kilometri cu Ucraina, invadată de Rusia în martie 2022. Ce trebuie să știe însă tinerii români este că NATO, organizația militară din care face parte și România, face tot ce este posibil să evite orice provocări astfel încât nicio țară membră să nu intre în război cu Rusia. Pe de altă parte, președintele interimar Ilie Bolojan a declarat după recentele consultări cu toate partidele politice parlamentare că România nu va trimite în Ucraina nici măcar trupe de menținere a păcii, când va fi să vină pacea.

La școală sau la facultate, atrage atenția studentul Filip Dumitriu, nu te învață nimeni cum să te ferești de informațiile false care circulă pe internet.

Eduard, student în anul I la Geografie, spune că de multe ori își ia informația de la influenceri pe care el îi consideră de încredere. Nu are niște nume preferate, dar când vede o informație pe TikTok o verifică de pe mai multe conturi.

„Practic depinde de tine cum te informezi. Pe mine nu mă învață nimeni. De exemplu, eu îi învăț pe părinții mei care mai dau de spamuri pe internet și au tendința să le creadă. Acum ei mă întreabă ce și cum să facă”, spune Eduard Andrei.

Acesta este contextul în care politicianul prorus Călin Georgescu s-a transformat dintr-un necunoscut pentru majoritatea românilor, potrivit sondajelor din septembrie 2024, în câștigătorul turului I al prezidențialelor pe 24 noiembrie, două luni mai târziu.

După cum au arătat și documentele de la autoritățile române și un raport al Secretariatului General pentru Apărare şi Securitate Naţională din Franţa, publicat la început de februarie 2025, algoritmii de pe rețelele de socializare au fost manipulați cu ajutorul unor boți & troli, iar impactul postărilor despre Călin Georgescu au ajuns la milioane de oameni, situându-se pe locul 9 în topul mondial al postărilor de pe TikTok de exemplu. Asta în condițiile în care candidatul a raportat zero venituri și cheltuieli.

Oficialii Secretariatului General pentru Apărare şi Securitate Naţională din Franţa au arătat că, de fapt, campania lui Călin Georgescu s-a bazat „pe de o parte, pe acţiunea coordonată a unor reţele de conturi şi, pe de altă parte, pe exploatarea popularităţii unor influenceri care au fost plătiţi în mod mascat”.

Astfel, în numai șapte zile, doar postările în limba română ale lui Georgescu au fost distribuite și au ajuns la 73,2 milioane de vizualizări.

Pe scurt, internetul e locul unde ne informăm, discutăm și ne spunem părerea. Dar ce faci când rețelele sociale sunt pline de fake news, propagandă și conținut ilegal? Când algoritmii pot fi păcăliți să promoveze minciuni mai intens decât adevărul? Care e soluția?

România preia în 2025 măsuri dure de protecție adoptate de Uniunea Europeană încă din 2022

În pragul alegerilor prezidențiale programate pe 4 mai, Guvernul și Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pregătesc o ordonanță de urgență împotriva campaniilor de fake-news din online.

Măsurile ar trebui să intre în vigoare înainte de începerea campaniei electorale, adică înainte de 4 aprilie.

Ordonanța de urgență împotriva campaniilor de fake-news din online înseamnă de fapt transpunerea în legislația română a Regulamentului privind serviciile digitale al Uniunii Europene (DSA).

DSA a fost adoptat în 2022 și legiferează cu privire la conținutul ilegal, publicitatea transparentă și dezinformarea pe internet.

Pe 3 martie 2025, la Palatul Victoria a avut loc o primă întâlnire organizată de Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), în calitate de coordonator al serviciilor digitale în România.

La discuție au participat reprezentanți ai autorităților naționale, ai mediului academic, ai societății civile, ai Comisiei Europene și ai marilor platforme online.

Directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, Bogdan Manolea, a participat la întâlnirea de la Palatul Victoria și spune pentru Europa Liberă că „nu este corectă adoptarea unei ordonanțe de urgență pentru fake news, pentru că nu se reglementează aspectul de drepturi fundamentale cu câteva zile înainte de alegeri, mai ales ca ar fi contrar articolului 155 alin. 6 din Constitutie".

„Știri false” vs. „fake news”

Oxford English Dictionary a adăugat termenul de „fake news” abia în 2019, dar utilizarea termenului a crescut de-a lungul anilor, cu 365% doar din 2016 până în 2017, potrivit The Guardian.

Oxford English Dictionary arată că „fake news” a devenit un termen foarte popular în primul mandat al președintelui Donald Trump, însă exista încă din secolul al XIX-lea.

Unele informații pot avea un sâmbure de adevăr, dar le lipsesc detaliile de contextualizare și atunci o știre este manipulatoare, pentru că e posibil să nu cuprindă fapte sau surse verificabile.

Spre deosebire de „fake news”, dezinformarea cuprinde informații false sau inexacte, create în mod deliberat „pentru a influența opinia publică sau a ascunde adevărul”, așa cum arată Dictionarul Merriam-Webster.

Proiectul de ordonanță de urgență care urmează să fie pus în transparență urmărește să stopeze propagarea de conținut fals, ilegal sau manipulator pe internet, potrivit G4Media, care a consultat un draft de proiect.

Astfel, pentru ca utilizatorii să fie protejați de manipulare în alegerile prezidențiale, autoritățile române pot cere furnizorilor de internet să blocheze accesul la pagini online cu conținut fals.

Deciziile de blocare a unui site vor putea fi contestate în instanță.

Potrivit draftului, mai multe instituții vor avea autoritatea și datoria de a le cere furnizorilor de internet oprirea accesului utilizatorilor la conținutul ilegal: Autoritatea Electorală Permanentă, Birourile Electorale, Consiliul Național al Audiovizualului, Directoratul Național de Securitate Cibernetică, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Afacerilor Externe, Inspectoratul General al Poliției Române, Direcția Generală de Protecție Internă, Autoritatea Națională pentru Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Ministerul Apărării Naționale, Direcția Generală de Informații a Apărării, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Ministerul Economiei, Parchetul General.

„Blocarea unui site sau un nume de domenii nu se poate face decât prin ordin judecătoresc. Există decizii CEDO în acest sens. În niciun caz nu am recomandat ca așa ceva să fie adoptat înainte de alegeri, când oricum situația este inflamată”, mai spune Bogdan Manolea.

De asemenea, în data de 27 martie 2025, ANCOM va organiza un exercițiu destinat testării capacității entităților implicate în procesul electoral și, în special, a platformelor de a aborda comportamentul manipulator care ar putea apărea în perioada alegerilor, în special diferitele tactici, tehnici și proceduri de manipulare.

Când conținutul e minciună și când e ilegal?

Directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI) mai spune că problemele cu care se confruntă România „sunt mai de fond”.

„Cu excepția cazurilor în care este conținut ilegal, definit printr-o lege – de exemplu antisemitismul - ar trebui să fii foarte atent cum te porți cu conținutul, chiar dacă nu-ți convine, chiar dacă e o minciună, chiar dacă este dezinformare, conținutul s-ar putea să fie legal. De exemplu pământul este plat – este o minciună, dar nu e conținut ilegal”, precizează Bogdan Manolea.

Europa Liberă a cerut la ANCOM proiectul de ordonanță, dar până la publicarea acestui text, documentul nu ne-a fost remis și nici nu a intrat în dezbatere publică.

Poate stopa însă adoptarea un proiect de lege răspândirea de informații false și dezinformările din online?

Tot pe tema informațiilor false pe internet, Uniunea Salvați România a lansat o petiție pentru Legea anti-manipulare online, prin care românii sunt invitați să semneze pentru eliminarea conținutului ilegal și limitarea minciunii și manipulării pe rețelele sociale.

Cele 3 secunde care pot face diferența

Cum 9 din 10 locuințe au acces la internet în România, iar modul de informare s-a schimbat radical comparativ cu acum zece ani (ziarele abia dacă mai sunt tipărite, iar audiențele televiziunilor sunt în scădere), strategiile statului de a combate dezinformările nu au ținut pasul.

Mai mult, Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford si director al unui grup de cercetări diplomatice, spune că o parte din informațiile de pe rețelele sociale „sunt manipulate intenționat, pentru că este un mediu foarte competitiv, în care fiecare provider de informații încearcă să capteze atenția utlizatorului”.

„Și asta a creat o problemă, pentru că știrile care vin prin astfel de canale sunt neverificate, de multe ori sunt foarte manipulate”, spune Corneliu Bjola pentru Europa Liberă.

„De obicei, avem o atenție de 3-4 secunde pe net. Ca să-ți capteze atenția în acele 3-4 secunde, trebuie să vină cu un mesaj foarte strident, care este colorat, cu roșu de obicei. Acesta este modul în care reușește să capteze atenția”, spune el.

Empowerment & confort emoțional, atu-urile rețelelor de socializare

Profesorul explică și felul în care se formează anumite comunități emoționale pe rețelele sociale.

„În momentul în care intrăm într-o astfel de comunitate obținem o anumită validare care ne place, ne face să ne simțim bine. Și aici intervine acest element psihologic – cognitive bias - când oamenii selectează informația care le confirmă anumite păreri, anumite opinii. Selectăm ce ne place și creăm acestă comunitate în care ne simțim bine și în care obținem validare”, spune Corneliu Bjola.

Profesorul spune că a observat cum în ultimul an a fost distribuit masiv în mediul online mesajul că «de 35 de ani nu s-a făcut nimic în România».

Când deschizi telefonul și vezi mesajul repetat de mii de ori, devii atașat emoțional de aceste comunități.

„De fapt, oamenii care intră în astfel de bule se simt împuterniciți, nu au vieți extraordinare, sunt oameni obișnuiți, dar în acest fel sunt scoși din anonimat și se simt importanți. Asta produce dependență accentuată”, exemplifică profesorul.

„Noi credem că dacă spunem omului «uite, astea sunt faptele, X minte» el va înțelege și își va schimba opinia. Poate o parte vor înțelege, dar cei mai mulți nu, pentru că legătura emoțională din aceste comunități e puternică”, mai spune Corneliu Bjola.

Consumatori de informație nefiltrată

Mădălina Voinea, coordonatoarea programelor de combatere a dezinformării de la think tank-ul Expert Forum, spune că „platformele de socializare înlocuiesc modul în care consumăm informație”.

„De fapt, ele nu mai sunt platforme de socializare și majoritatea oamenilor nu creează conținut pe ele, ci consumă. Suntem niște receptori pasivi la un volum imens de informație.”

„De fapt, noi nu avem control asupra informației la care suntem expuși. O rețea de socializare vrea să mă țină cât mai mult în aplicație pentru că scopul principal este să îți ofere cât mai multe reclame pentru profit”, subliniază Mădălina Voinea modul de funcționare al rețelelor de sociale.

„Dacă pe Facebook poți să vezi cine a plătit o reclamă, pe TikTok nu există nici măcar verificare a identității, poate fi același om cu 2.000 de identități și să plătească la fel de multe reclame”, mai spune specialista.

În acest context, mai spune Mădălina Voinea, nu știm cine se află în spatele anumitor campanii de dezinformare.

„Noi în România zicem că «nu suntem cu rușii, noi suntem pro viață liberă». Dar propaganda rusească nu înseamnă să ne facă pe noi să ne placă Rusia, ci înseamnă învrăjbire, înseamnă tocmai să creeze tensiuni”, arată Mădălina Voinea.

Profesorul Corneliu Bjola subliniază că o parte din dezinformarea online vine din alte state.

„Cam 30%. Și asta am văzut că s-a întâmplat în Marea Britanie cu Brexitul, s-a întâmplat în Turcia, se întâmplă în România”, spune expertul.

„Apoi sunt și actori locali care au învățat că nu plătești niciun fel de cost dacă tu minți și pe urmă reușești să câștigi alegeri. Mai vine și Rusia care are o experiență bogată în dezinformare, au experiență de cel puțin de 100 de ani. Rușii prin anii '60 aveau vreo 300-400 de măsuri active pe zi în Vest. Mulți încă nu știu cu cine au de a face”, susține Corneliu Bjola.

Măsurile active (active measures) se referă la tacticile de război politic folosite de Uniunea Sovietică și Federația Rusă pentru a influența evenimentele mondiale. Aceste operațiuni includ spionajul, propaganda, sabotajul și asasinatul pentru a sprijini obiectivele de politică externă ale guvernelor sovietic și rus.

Psiholog: Impostura este avantajată foarte mult în online

Prin folosirea excesivă a online-ului și a rețelelor sociale are loc o dezindividualizare a oamenilor, spune psihologul Aurora Liiceanu.

„Se creează o lume paralelă, o lume fără contact direct - cu care eram obișnuiți. Astăzi vorbim mai mult prin imagini, imaginea aproape că a înlocuit cuvântul. Folosirea acronimelor a crescut foarte mult”, spune ea.

„În online, căutăm o nevoie de comunicare și frustrarea de a nu avea relații, care este ceva foarte curios. Adică trăim într-o lume zgomotoasă, cu o multă mișcare și totuși cresc singurătatea și depresia”, mai spune Aurora Liiceanu.

Psihologul susține că, pe rețelele sociale, oamenii sunt expuși la pericolul „dizolvării” în multiple personalități și că „impostura este avantajată foarte mult în online”. „Nu ai controlul pe care îl ai în viața reală”, spune Aurora Liiceanu.

Directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, Bogdan Manolea arată că deși modul de informare s-a schimbat fundamental comparativ cu acum zece ani, acesta depinde foarte mult de fiecare, în funcție de educație și de felul în care fiecare s-a obișnuit să-și ia informațiile.

El atrage însă atenția că nimeni nu este scutit de dezinformare, indiferent de gradul de educație și mărturisește că el însuși că a picat în plasa dezinformării.

„Când a început războiul din Ucraina, la vreo o lună după, a apărut o știre că la granița dintre Finlanda și Rusia era coadă de mașini rusești de peste 5-6 kilometri Și i-am zis soției – uite ce pleacă ăștia. Dar soția mea a zis că e imposibil, că pe 5-6 kilometri pot fi doar atâtea mașini. Și atunci am verificat și am văzut că era inclusiv pe Twitter o dezmințire a Departamentului de Frontieră care spune că nu e nicio coadă de mașini în Rusia”, spune Bogdan Manolea.

„Mi-am zis atunci că eu țin cu Ucraina și atât de ușor m-am putut înșela. În același timp, exerciții de tipul ăsta te fac să fii mai critic cu privire la orice informație, opine, indiferent de sursa din care o primești”, susține directorul ApTI.

Infinite scrolling - scopul platformelor de social media

Bogdan Manolea mai spune că interesul tehnologiei nu este să educe oamenii, ci să le capteze atenția, pentru ca mai apoi să vândă reclame.

„Interesul lor nu este să te facă mai deștept, mai bun, mai critic cu privire la informația pe care o primești. Scopul fiecărei aplicații de social media este să te țină acolo cât mai mult”, spune el.

El dă ca exemplu conceptul de infinite scrolling, care a apărut pe mobil și pe rețelele sociale.

„Te face pe tine să crezi că tu cauți ceva - dar nu cauți nimic, tu doar treci prin informație, dar este un fel de minidopamină care este acolo și care este studiată din punct de vedere psihologic”, spune Bogdan Manolea.

Expertul susține că marii giganți tehnologici – precum Google, Facebook, TikTok – stabilesc care să fie prima știre sau prima informație pe care un utilizator o vede.

„Bulele tehnologice practic te fac să nu gândești – că știm noi mai bine”, susține Manolea.

Prejudecăți exploatate de algoritmi

Alina Bârgăoanu, expertă în dezinformare și decana Facultății de Comunicare și Relații Publice de la SNSPA, spune că ceea ce văd utilizatorii pe Facebook, X, YouTube sau TikTok este rezultatul unor sisteme automate sofisticate de algoritmi care oferă acel conținut, acele informații care se potrivesc cu prejudecățile și opiniile pre-existente ale utilizatorului.

„Acestea sunt concepute/adaptate să activeze anumite sensibilități cognitive și emoționale.”

„Efectele acestor sisteme pe bază de algoritmi sunt subtile pentru utilizatori. Platformele digitale au tendința de a crea «bule informaționale » în care suntem înconjurați de conținuturi personalizate care ne confirmă opiniile pe care le avem deja si care ne accentuează sentimentul de apartenență la grup sau comunitate”, spune Alina Bârgăoanu pentru Europa Liberă.

Profesoara arată că algoritmii favorizează conținutul care declanșează emoții și sentimente puternice, precum frica, nedreptatea, confuzia, nemulțumirea, neîncrederea, dezgustul ori furia. Dar favorizează controversele și subiectele care polarizează societatea: război, alegeri, pandemie, identitate culturală.

„La nivel individual, în calitate de utilizatori, ar trebui să fim conștienți de existenta erorilor, a scurtăturilor cognitive și a prejudecăților pe care le manifestam atunci când interpretăm informațiile. Aici este importantă alfabetizarea media sau digitală și antrenarea, dezvoltarea gândirii critice”, mai spune experta în dezinformare.

De la ceiuț anti-cancer la Putin, om al păcii

Expertul media Dragoș Stanca, inițiatorul Ethical Media Alliance, spune pentru Europa Liberă că populația până în 40-45 de ani trăiește aproape exclusiv în online.

„Prin urmare, vedem că majoritatea deciziilor, inclusiv decizia de vot, este luată nu în funcție de realitatea obiectivă, ci în funcție de inducerea unei realități algoritmice.”

„Cât timp petrecem șase-șapte ore, chiar opt, în digital exclusiv algoritmic, adică lăsăm algoritmul să decidă pentru noi în funcție de emoțiile și senzațiile și impresiile pe care ni le induce, nu avem nicio șansă la o informare corectă”, afirmă Dragoș Stanca.

Expertul media spune că volumul imens de informații din online îi expune manipulării mai ales pe cei care au gândirea critică cea mai scăzută.

„Gândirea critică scăzută face casă bună cu educația scăzută. Acesta este motivul pentru care merg foarte bine la pachet campaniile care vând publicitate falsă sau înșelătorii cu campaniile care promovează extremismul și populismul”, spune el.

„Dacă crezi că «un ceiuț de tei luat cu o pastilă care nu-ți face nici bine, nici rău, dar îți vindecă cancerul» mai bine decât un tratament medical specific, cu siguranță ai putea să crezi și că «Putin este un om al păcii». Pentru că gândirea ta critică deja te-a dus în cluster-ul de date care spune că acest om crede orice i se spune, dacă împachetarea mesajului este suficient de credibilă. Din păcate, este o metodă tot mai des folosită în acest moment”, explică Dragoș Stanca.

Expertul mai arată că, în momentul acesta, puterea tehnologiei și instrumentele disponibile depășesc capacitatea de control a oricărui om, chiar și cu o educație media decentă.

„Sumele de bani care se investesc, tehnicile existente, curentul general existent este covârșitor și incontrolabil în acest moment. Este o etapă care trebuie să se consume cu totul, cu toate consecințele negative, ca să se poată reseta. Asta e opinia mea, mai ales în lumina noilor directive venite din America, țara care decide cam toate trendurile în industria de digital și în comunicarea publică eficientă”, spune Dragoș Stanca.

Ne putem feri de înșelăciuni și informații false în online?

Experții consultați de Europa Liberă au indicat trei mari direcții pentru a evita dezinformările și înșelăciunile:

• Fact-checking – adică să verificăm informațiile care nu par credibile pe site-uri și aplicații dedicate verificării informațiilor;
• Să verificăm de unde vine informația - și să o căutăm din mai multe surse independente;
• Educație media – să ne dezvoltăm simțul critic și să nu ne lăsăm seduși de senzațional;
• Verificarea autenticității unor imagini sau videoclipuri, inclusiv a conținutului generat cu ajutorul Inteligenței Artificiale;
• Verificarea concordanței dintre titlu și conținut, a concordanței dintre text și imaginea care îl însoțește;
• Formarea obiceiului de a nu reacționa imediat la un anumit conținut, o știre, o informație, mai ales când nu le putem verifica.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.