Votul din plen vine după ce partidele de opoziție au depus pentru a treia oară cererea de suspendare din funcție a lui Klaus Iohannis.
Cererea de suspendare a fost semnată de 178 de parlamentari din POT, AUR, SOS și USR. Este un număr suficient cât să ducă cererea de suspendare în plenul Parlamentului, dar nu de ajuns cât să se aprobe suspendarea.
Surse din USR au declarat pentru Europa Liberă că formațiunea va vota în favoarea suspendării președintelui Iohannis.
De asemenea, parlamentarii SOS au spus că vor cere revocarea din funcție a președintelui Senatului, Ilie Bolojan, pe care îl acuză că a obstrucționat inițiativa de suspendare președintelui Klaus Iohannis.
Până acum, solicitarea Opoziției a fost respinsă de două ori din motive de procedură.
Pentru ca suspendarea să fie aprobată în plenul reunit, sunt necesare 233 de voturi. Partidele care au inițiat procedura de suspendare au 215 voturi în total. Ședința Birourilor permanente reunite este programată pentru ora 13:30, conform unui anunț oficial de luni dimineață.
Miercuri seară, partidele din opoziția politică au depus o nouă cerere de suspendare, după ce și parlamentari ai Uniunii Salvați România (USR) au semnat documentul. Pentru ca suspendarea președintelui să fie aprobată, sunt necesare 233 de voturi în Parlament.
Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR) și Grupul minorităților au, în total, 174 de parlamentari în Camera Deputaților și 68 în Senat, adică 242 de voturi împotriva suspendării. De cealaltă parte, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), SOS România, Partidul Oamenilor Tineri (POT) și USR au 151 de deputați și 64 de senatori, adică 215 voturi pentru suspendare. Există și șapte parlamentari neafiliați.
Chiar dacă neafiliații ar vota în favoarea suspendării președintelui Iohannis, tot ar fi nevoie și de câteva voturi venite din rândul parlamentarilor Coaliției pentru ca suspendarea să treacă la vot.
Conform articolului 95 din Constituție, președintele României poate fi suspendat dacă a săvârșit fapte grave prin care a încălcat prevederile constituționale. Aceasta se poate realiza printr-un vot majoritar al senatorilor și deputaților, după consultarea Curții Constituționale. De asemenea, președintele are dreptul de a da explicații Parlamentului cu privire la acuzațiile care i se aduc.
Suspendarea poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre parlamentari, iar dacă este aprobată, trebuie organizat un referendum pentru demiterea președintelui în maximum 30 de zile.
Care este procedura în cazul suspendării președintelui
- Cererea e trimisă în Plenul parlamentului și președintelui
- Președintele în funcție transmite un punct de vedere
- E constituită o comisie parlamentară care analizează dacă președintele a încălcat grav Constituția (trei zile)
- E cerut punctul de vedere al Curții Constituționale
- După vot, se cere Guvernului inițierea referendumului pentru demiterea președintelui (48 de ore)
- Referendumul trebuie organizat în maximum 30 de zile
- Referendumul este validat dacă întrunește majoritatea voturilor cetățenilor înscriși în listele electorale
- Președinte interimar devine președintele Senatului
- Preşedintele interimar al României poate exercita toate atribuţiile preşedintelui ales, cu excepţia celor prevăzute la art. 88-90 din Constituţie – adresarea de mesaje către Parlament, dizolvarea Parlamentului şi consultarea poporului prin referendum cu privire la probleme de interes naţional
Opoziția cere suspendarea președintelui Klaus Iohannis după ce mandatul său a fost prelungit în urma anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Prelungirea mandatului a fost percepută de unele partide din opoziție ca fiind neconstituțională și echivalentă cu o „lovitură de stat”.
De cealaltă parte, partidele din coaliția de guvernare susțin că demersul de suspendare a președintelui Iohannis este unul pur electoral.
Președintele PNL și al Senatului, Ilie Bolojan, a declarat că o suspendare a şefului statului ar deregla calendarul alegerilor prezidenţiale din luna mai.
„Dacă acel referendum ar trece (...), ar trebui organizate alegeri prezidenţiale ca un efect al trecerii referendumului după data stabilită în calendarul electoral, deci după data de 4 mai şi de 18 mai. Prin urmare, este un nonsens instituţional şi aici nu se pune problema să aperi un om, pe domnul Iohannis”, a afirmat preşedintele Senatului.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
