Pe agenda summitului s-a aflat integrarea Balcanilor de Vest, mai ales din punct de vedere economic și politic.
Liderii europeni sunt preocupați și de efectele negative ale războiului din Ucraina asupra regiunii.
„Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea noastră”, au semnat statele participante în declarația finală.
Concluziile principale ale summitului de miercuri:
- Balcanii de Vest vor fi din ce în ce mai aproape de UE. Acest angajament include aspectele de securitate și apărare.
- Țările din Balcanii de Vest, inclusiv Serbia, condamnă Rusia pentru modul în care s-au folosit de mâncare, energie și informație pentru a-și păstra influența în regiune.
- Tirana primește bani pentru a găzdui cel mai nou campus al Colegiului Europei, o universitate de elită la care studiază mulți viitori politicieni și birocrați.
Serbia, în prag de alegeri
Până în ultimul moment, Serbia a amenințat că nu va semna declarația de la summitul de miercuri, confirmau pentru Europa Liberă surse de la Bruxelles.
Într-un final, premierul Ana Brnabic a semnat declarația comună, arătând angajamentul guvernului de la Belgrad.
În declarație, statele semnatare își asumă să impună sancțiuni asupra Rusiei și să nu le ocolească pe cele stabilite de către UE. Serbia este singura țară din Balcanii de Vest care nu a impus până acum sancțiuni Moscovei.
„Ne-am aliniat cu valorile europene, dar poporul nostru este împotriva sancțiunilor, pentru că am suferit pe seama lor în anii ‘90 și considerăm că sancțiunile pun în pericol membrii cei mai vulnerabili ai populației”, susține premiera Ana Brnabic.
Guvernul de la Belgrad a fost supus sancțiunilor internaționale între 1991 și 2001, ceea ce a dus la emigrație, inflație, șomaj și lipsa alimentelor de bază.
Nu Brnabic fusese invitată inițial, ci președintele Aleksandar Vucici. El nu s-a dus la Bruxelles pentru că a preferat să stea acasă, în prag de alegeri.
Liderii Serbiei au probleme mai urgente decât aderarea la UE. Duminică vor avea loc alegeri generale anticipate, după luni întregi de proteste împotriva guvernului, corupției și violenței în urma a două atacuri armate letale petrecute în mai.
Disputa teritorială dintre Serbia și Kosovo cântărește mult împotriva ambițiilor europene ale celor două țări.
De la Bruxelles, mesajul este clar: nu vor primi noi membri dacă aceștia au probleme cu recunoașterea granițelor.
Condițiile de negociere ale Belgradului cu UE trebuie schimbate pentru a reflecta noile relații normalizate cu guvernul de la Priștina. Șefii de stat din Serbia și Kosovo au reiterat că-și vor normaliza relațiile.
Kosovo aspiră la UE
Kosovo se mândrește cu faptul că se „aliniază 100% cu toate deciziile de politică externă și de securitate ale UE”, a declarat președinta Vjosa Osmani.
Guvernul de la Priștina a venit să roage UE să ridice sancțiunile aplicate după confruntările din mai și să impună măsuri împotriva Serbiei pentru confruntarea din septembrie, despre care Osmani spune că a fost orchestrat de țara vecină.
„E timpul să deblocăm viitorul european al Kosovo.
Suntem pregătiți să facem mai mult, vrem doar șansa să o facem”, a punctat Osmani. Țara sa este singura care nu a dobândit statutul de candidat la aderarea UE.
Albanezii propun inteligența artificială la Bruxelles
Albania, țara cea mai pro-UE din Europa - unde 97% și-ar dori aderarea, are o idee inovatoare: să traducă mii pagini de legi europene în albaneză și să le integreze în legea națională, cu ajutorul ChatGPT.
Inteligența artificială i-ar ajuta și cu evaluările mai rapide ale politicilor și i-ar scuti să angajeze traducători și avocați, ar grăbi procesul de integrare și ar reduce corupția, spune guvernul de la Tirana.
Acordul companiei OpenAI l-au obținut ușor, pentru că șefa pe tehnologie și directoarea executivă a companiei este ea însăși albaneză.
Premierul Edi Rama a prezentat în summitul de miercuri această idee.
Problema cu Austria și Bosnia
Austria iese în evidență ca un nou opozant al Bruxelles-ului, apropiindu-se din ce în ce mai mult de Ungaria.
După conflictul cu România pe tema Spațiului Schengen, austriecii au decis totuși să susțină integrarea țărilor din Balcanii de Vest, în special a Bosniei, ca prioritate de politică regională.
Dacă UE vrea Ucraina, Austria va vrea Bosnia, rezumă Politico. Țara va mai apărea în discuțiile de joi și vineri, despre extinderea UE.
