Președintele SUA, Donald Trump, a dat un ultimatum comercial Chinei - să renunțe la taxa de import pentru produsele americane de 34% pe care a anunțat-o, după o măsură similară impusă de administrația de la Washington. În caz contrar, spune Trump, Statele Unite vor impune o taxă suplimentară Beijingului de 50%. China a continuat la rândul său amenințările și a spus că va „lupta până la capăt”.
Amenințările dintre SUA și China au intensificat temerile celorlalte țări, ale companiilor și ale economiștilor că cele două mai importante economii ale lumii sunt pregătite pentru o decuplare dură.
Efectele - care vor fi uriașe - nu vor fi resimțite doar de către cele două economii, ci vor avea impact și asupra economiei globale.
„Dacă până mâine, 8 aprilie 2025, China nu-și retrage creșterea de 34% față de abuzurile ei comerciale pe care le face deja de multă vreme, Statele Unite vor impune Chinei tarife SUPLIMENTARE de 50%, începând cu 9 aprilie”, a scris Trump pe rețeaua sa socială.
Nu numai că nu a retras tariful de 34%, dar ministerul chinez al Comerțului a declarat marți că Beijingul va lua noi măsuri dacă președintele american Donald Trump își va îndeplini amenințarea de a impune un tarif suplimentar de 50% pentru produsele chinezești.
„Dacă SUA continuă să aplice aceste măsuri tarifare escaladate, China va lua cu hotărâre contramăsuri pentru a-și proteja propriile drepturi și interese. (...) Dacă SUA insistă să meargă pe drumul său, China va lupta până la capăt”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului chinez al Comerțului.
„Amenințarea SUA de a escalada în continuare tarifele este o greșeală agravată de o altă greșeală și expune încă o dată natura coercitivă a părții americane. (...) China nu va accepta niciodată acest lucru”, a mai spus purtătorul de cuvânt al ministerului.
Economistul Aurelian Dochia spune că o decuplare bruscă a economiilor SUA și a Chinei va avea repercusiuni dramatice.
„Ideea de decuplare nu poate să fie pusă în practică peste noapte. Va fi probabil cel mai puternic șoc din ultimii 50 de ani, poate 70 de ani. Nu știu dacă după Al Doilea Război Mondial a fost un moment cu un potențial atât de dramatic din punct de vedere al economiei mondiale”, spune Aurelian Dochia.
Ce înseamnă pentru SUA un război comercial total cu China?
Analiștii avertizează că impunerea unor taxe foarte mari importurilor din China va duce inevitabil, pe termen scurt și mediu, la scumpirea multor produse în SUA.
Printre acestea se află produsele tehnologice, cum ar fi dispozitivele iPhone, iPad, MacBook și alte produse Apple. Iar lista continuă și cu alți producători care au fabrici în China.
Un tarif de 54% impus Chinei de SUA (unul existent de 20% + cele 34% anunțate săptămâna trecută) înseamnă din start o creștere foarte mare, iar, dacă va fi impus un tarif suplimentar de 50%, prețurile s-ar putea dubla efectiv.
De asemenea, bunurile de larg consum – precum îmbrăcăminte, textile și jucării – s-ar putea scumpi semnificativ. O mare parte dintre aceste produse sunt realizate în China, unde forța de muncă este mai ieftină.
„Problema este că economia americană este foarte dependentă de China și o bună parte din produsele de pe piața americană vin de acolo. Transferul lor către alte surse de aprovizionare nu se poate face peste noapte. E vorba de ani de zile”, spune economistul Aurelian Dochia.
Cronologia escaladării tarifare dintre SUA și China
2020: Acord Comercial
- Ianuarie 2020: SUA și China au semnat Acordul Comercial Faza 1, care a inclus reduceri tarifare și angajamente de cumpărare de bunuri americane de către China. Implementarea a fost afectată de pandemia de Covid.
2023: Escaladarea Tensiunilor
- Martie 2023: SUA au anunțat un tarif suplimentar de 10% pe mărfurile chinezești, invocând motive legate de fentanil.
- Martie 2023: China a răspuns cu tarife suplimentare de până la 15% asupra unor bunuri americane, începând cu 10 martie, și a restricționat exporturile către mai multe companii americane.
2025: Escaladare Semnificativă
- Ianuarie 2025: SUA au impus un tarif de 20% pe mărfurile chinezești.
- Martie 2025: SUA au anunțat un tarif suplimentar de 10% pe toate mărfurile importate, inclusiv cele din China.
- Martie 2025: China a răspuns cu tarife suplimentare asupra bunurilor americane.
- Aprilie 2025: SUA au anunțat un tarif suplimentar de 34% pentru China, ridicând totalul la 54% (20% existent + 34% nou).
- Aprilie 2025: China a ripostat cu tarife de 34% asupra bunurilor americane, cu intrare în vigoare de pe 10 aprilie.
Dochia adaugă că unele relocări ale producției dorite de Donald Trump nu sunt posibile din punct de vedere economic:
„Industriile precum cea de încălțăminte sau fabricarea de tricouri nu sunt așa greu de relocat. Numai că în America deja nu mai găsești muncitori care să fie dispuși să lucreze pentru salariile pe care le presupune o astfel de industrie. Asta înseamnă că prețul unor astfel de produse va trebui să crească foarte mult în America”, arată economistul.
Să meargă la Walmart în America și să cumpere o pereche de încălțăminte cu preț dublu față de ce era obișnuit, va fi un șoc foarte mare pentru consumatorul american.Aurelian Dochia
Administrația Trump ar miza pe faptul că industriile care nu pot fi relocate în SUA, din cauza costului mare al forței de muncă, vor putea fi eventual mutate măcar în state cu care SUA va avea relații comerciale mai bune.
„Să meargă la Walmart în America și să cumpere o pereche de încălțăminte cu preț dublu față de ce era obișnuit va fi un șoc foarte mare pentru consumatorul american și evident că asta este o mișcare riscantă din punct de vedere politic. Trump a câștigat și din cauza nemulțumirii legate de inflație”, mai spune Aurelian Dochia.
Iar un efect al taxelor impuse Chinei, și altor țări, e creșterea prețurilor pe termen scurt și mediu ceea ce, mai departe, se va vedea în inflație.
Însă nici această perspectivă nu este sigură, spune Dochia, pentru că o eventuală recesiune a economiei SUA, pe care piețele financiare o văd tot mai probabilă, va reduce cererea de produse si servicii. O reducere a cererii duce la limitarea prețurilor.
Donald Trump afirmă că politica sa de taxe își propune să crească investițiile în SUA, să creeze mai multe locuri de muncă, să reducă datoria națională și să protejeze securitatea țării prin reducerea dependenței de bunurile străine.
Cu toate acestea, un raport al Centrului pentru Progresul American (CPA) avertizează că aceste tarife au mari șanse să nu își atingă obiectivele propuse. În schimb, ar putea avea consecințe nedorite, cum ar fi prețuri de consum mai mari, creștere economică redusă și relații internaționale tensionate.
„Războiul comercial al lui Trump va costa scump familiile americane prin creșterea prețurilor de consum. A redus deja economiile lor pe piața bursieră. Și este sortit să eșueze la un lucru pe care Trump a promis să-l facă: să readucă locurile de muncă”, arată raportul CPA.
Inclusiv scăderea prețurilor la petrol din ultimele zile, spun experții, este un semn că economia mondială se îndreaptă mai degrabă spre încetinire și recesiune, decât spre creștere. O frânare a economiei globale presupune un consum mai mic de petrol și energie.
Ce înseamnă pentru China un război comercial total cu SUA
La rândul său, China ar avea enorm de suferit de pe urma unui război comercial cu SUA. Un război despre care Beijingul a susținut în repetate rânduri că nu și-l dorește.
Analiștii spun că economia Chinei ar putea să scadă, ca urmare a noilor taxe, cu până la 2,5% până în 2027, în funcție de severitatea tarifelor impuse de SUA și de măsurile de susținere economică pe care le va lua guvernul de la Beijing.
The Economist Intelligence Unit estimează o scădere a PIB-ului de 2,4% numai în 2025 în condițiile tarifelor actuale.
„Economia chineză depinde foarte mult de exporturi, depinde și de piața americană. Nu va putea să înlocuiască, pe termen scurt, piața americană cu alte piețe, mai ales în condițiile în care și alte piețe – mai ales cea europeană, de exemplu – încep să ia măsuri de teama de a nu fi inundate de produse chinezești”, spune Aurelian Dochia.
Un influx al altor piețe cu produse chinezești ar dezechilibra comerțul exterior cu alte state precum Franța sau Mexic, care au deja un deficit în relația cu China. Analiștii spun că o asemenea evoluție ar putea declanșa noi măsuri protecționiste la nivel global.
O soluție pentru surplusul de producție al Chinei, care nu mai poate fi exportat, ar fi ca o parte din acesta să fie vândut pe piața internă.
Numai că o asemenea reorientare are la bază scenariul creșterii puterii de cumpărare a chinezilor, care, din nou avertizează experții, nu se poate realiza în scurt timp.
„[China] nu are unde să le trimită pe termen scurt. Nici pentru consumul intern nu se poate redirecționa, deși, pe termen mediu și lung, cam asta este direcția în care va trebui să meargă. China nu consumă decât jumătate din cât produce intern. Pe termen mediu și scurt, China e foarte probabil să intre în recesiune”, prognozează Aurelian Dochia.
Observatorii se așteaptă ca Beijingul să ia măsuri pentru atenuarea impactului taxelor impuse de SUA. Astfel, China ar putea să reducă ratele dobânzilor și să subvenționeze firmele de export.
Autoritățile de reglementare financiară din China și managerii de fonduri de stat au promis deja marți că vor sprijini piața bursieră a țării. Mai multe companii chineze au anunțat, de asemenea, răscumpărări de acțiuni, care să oprească declinul burselor.
De asemenea, China ar putea alege să își devalorizeze artificial moneda, în comparație cu dolarul american, pentru a face exporturile chineze mai ieftine la nivel internațional, amortizând parțial tarifele impuse de SUA.
Toate aceste măsuri nu pot avea decât un efect parțial și numai pe termen scurt, spun economiștii.
Economia Chinei, cu un PIB anual de aproximativ 20 de trilioane de dolari, poate absorbi șocurile pe termen scurt, dar tensiunile prelungite pot adânci slăbiciunile din structura economiei țării.
Cine cedează primul
În timp ce consumatorii americani se vor confrunta cu creșteri de prețuri, inflația internă a Chinei este mai puțin afectată direct, spun observatorii. Cu toate acestea, întreruperile lanțului de aprovizionare și taxele mari ar putea crește indirect costurile pentru producătorii chinezi.
Dacă SUA ridică tarifele la 104%, China ar putea riposta cu măsuri precum oprirea achizițiilor agricole din SUA sau extinderea interdicțiilor de export, inclusiv la minereurile de metale rare.
Consilierul guvernamental și profesorul la Universitatea Renmin, Shi Yinhong, spune pentru FT că, deși comerțul dintre SUA și China va fi „în mare parte distrus”, este puțin probabil ca abordarea dură a Beijingului să se schimbe.
„Nu există nicio posibilitate ca Beijingul să se supună intimidării lui Trump”, a declarat Gao Jian, expert în politică externă din Shanghai la Centrul pentru Securitate și Strategie Internațională de la Universitatea Tsinghua.
„Avantajul mare pe care-l poate avea China în comparație cu SUA este că reacția la nivelul populației în China nu este atât de importantă și nu are un efect politic atât de mare precum într-o țară ca America”, subliniază economistul Aurelian Dochia.
„Toleranța populației este mult mai mare în China. În Statele Unite, aceste nemulțumiri populare încep să se vadă. În America am văzut demonstrații săptămâna trecută și astea s-ar putea să se amplifice în perioada următoare. Din acest motiv, Statele Unite sunt mai sensibile la atitudinea populației și a investitorilor decât China”, arată Aurelian Dochia.
Economistul șef al ING pentru China, Lynn Song, spune că totul pare acum „un test de rezistență în acest moment – practic cine simte durerea primul și cine trebuie să vină la masă cu o poziție de negociere mai slabă”.
„Aici e și un fel de joc de poker să vadă cine are nervii mai tari și cine cedează primul”, conchide și Aurelian Dochia, care atrage atenția asupra unei alte diferențe importante.
Veniturile multor americani depind de evoluția burselor, mai ales în ceea ce privește fondurile de pensii. De asemenea, clasa medie a întreprinzătorilor și a micilor investitori simt efectele fluctuațiilor bursiere. Toți aceștia au avut de pierdut în zilele în care bursa de valori americană a înregistrat pierderi record.
„Sunt fonduri de pensii enorme în America ale căror resurse sunt investite pe aceste burse. Aceste fonduri au pierdut sute de miliarde de dolari. Din acest motiv, o persoană care trebuie să iasă la pensie și se baza pe acumulările pe care le avea într-un fond de pensie, se trezește că nu mai are decât jumătate din cât spera el”, explică Aurelian Dochia.
Articol scris cu sprijinul unor relatări din Financial Times, The Economist, Reuters, BBC, Taxfoundation, World Population Review.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.