Iar tragedia de la școala din Belgrad unde un elev a ucis nouă oameni, trăgând nemilos în colegi, profesori și în paznic, arată cât de puțin protejate sunt unitățile de învățământ oriunde în lume, că vorbim de SUA, Serbia sau România.
Iată principalele știri ale dimineții:
- Noi explozii s-au auzit deasupra Kievului, azi-noapte, anunță autoritățile ucrainene. Volodimir Zelenski, vizită neașteptată azi în Olanda. Va ține un discurs la Haga.
- Elevul care a ucis nouă persoane, în Serbia, internat într-o clinică psihiatrică. Nu poate fi urmărit penal. Președintele țării anunță un regim mai strict al armelor.
- Rezerva Federală a SUA a majorat din nou dobânda de politică monetară. Bursele reacționează nervos. O nouă bancă din America se clatină.
Ce urmărește Rusia?
Ziua precedentă a fost marcată de ciudatul anunț făcut de Moscova, cum că două drone au lovit în cursul nopții de marți spre miercuri, în jurul orei 2, acoperișul Kremlinului și că ar fi fost vorba de o tentativă de asasinat la adresa lui Vladimir Putin, pusă la cale de Ucraina.
CNN publică analiza unui expert militar, care explică pas cu pas ce se vede în filmările făcute publice de Kremlin și ce ar putea fi în spatele acuzației lansate de Moscova.
Kievul a negat alegațiile. Putin nici măcar nu e la Kremlin, ci într-un buncăr. Și atunci, ce urmărește de fapt Rusia, în contextul în care Ucraina se pregătește intensiv pentru contraofensivă, iar Moscova anulează rând pe rând toate ceremoniile dedicate Zilei Victoriei de pe 9 mai?
Dacă ceea ce spune Kremlinul este adevărat și acesta a fost într-adevăr un atentat la viața președintelui, atunci ar fi un incident extrem de jenant pentru Kremlin, scrie BBC, într-o analiză despre urmările acestui incident. Se ridică acum întrebări despre cât de bine protejat este liderul rus - și despre eficiența apărării aeriene rusești.
Pe de altă parte, indiferent dacă relatarea rusă despre ceea ce s-a întâmplat este corectă sau nu, întrebarea este acum dacă Moscova va răspunde - și dacă da, cum.
Unii oficiali ruși au cerut deja măsuri dure. O tentativă de asasinat împotriva președintelui, dacă asta a fost, este o chestiune extrem de gravă. Generalii ruși au avertizat de multe ori cu privire la reacții dure la atacurile de pe teritoriul Rusiei.
Dar are Rusia capacitatea de a efectua lovituri semnificative? Rămâne de văzut dacă acest incident va duce la vreo escaladare semnificativă pe câmpul de luptă, este concluzia BBC.
Volodimir Zelenski a răspuns acuzațiilor lansate de la Moscova, în timp ce se afla într-o vizită surpriză în Finlanda, țara care tocmai a intrat în NATO, a întărit apărarea occidentală în fața rușilor și a dublat granița Organizației Tratatului Atlanticului de Nord cu Rusia.
„Nu-l atacăm pe Putin sau Moscova. Luptăm pe teritoriul nostru. Ne apărăm satele și orașele”, a spus el.
Președintele ucrainean urmează să facă o vizită în Olanda azi, anunță Reuters, unde va ține un discurs și va avea întâlniri cu premierul Mark Rutte și cu membri ai Parlamentului.
Vizita este detaliată de BBC. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski urmează să vorbească la Haga, în cadrul unei vizite neașteptate în Țările de Jos.
El va vizita, de asemenea, Curtea Penală Internațională, care investighează presupusele crime de război rusești în Ucraina.
Între timp, amenințări dure la adresa Ucrainei a lansat fostul vicepreședintele rus Dmitri Medvedev. Acesta a spus că presupusul atac cu dronă, ce ar fi fost comandat de Kremlin pentru uciderea președintelui rus, Vladimir Putin, lasă Moscova fără alte opțiuni decât „eliminarea” președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și a „clicii” sale de la Kiev, scrie agenția rusă TASS, preluată de The Guardian.
Dacă e sau nu diversiune acuzația venită de la Kremlin, timpul va decide. Palpabile sunt însă acum atacurile Rusiei asupra orașelor ucrainene. Explozii au fost auzite în capitala Ucrainei și în alte localități la primele ore ale dimineții de joi.
„Un alt atac aerian la Kiev. Pentru capitală, este deja a treia din cele patru zile din mai! Orașul nostru nu a mai simțit o intensitate atât de densă a atacurilor de la începutul acestui an! În această seară, agresorul a efectuat din nou un atac aerian complex asupra capitalei”, au spus oficialii ucraineni.
Ultimele explozii au fost raportate la mai puțin de 24 de ore după ce Kievul a anunțat că 21 de persoane au murit într-un atac rusesc asupra orașului Herson.
De cealaltă parte, un incendiu a izbucnit în rezervorul rafinăriei ruse de petrol Ilsky din teritoriul Krasnodar, potrivit agenției de știri de stat ruse Tass. Citând serviciile de urgență, Tass a raportat că incendiul a fost rezultatul unei lovituri cu drone.
Politico publică un avertisment al NATO potrivit căruia există un „risc semnificativ” ca Rusia să vizeze infrastructura critică din Europa sau America de Nord, inclusiv conductele de gaz și cablurile de internet. Anunțul vine de la un înalt oficial al serviciilor de informații NATO.
David Cattler, secretarul general adjunct al NATO pentru informații și securitate, a declarat reporterilor că Rusia „cartografiază activ” infrastructura aliaților Ucrainei atât pe uscat, cât și pe fundul mării.
Cum apărăm școlile?
Cât despre tragedia din Belgrad, elevul care și-a ucis opt colegi și pe paznicul școlii și a rănit grav alți șapte oameni nu poate fi urmărit penal din cauza vârstei. Are 13 ani, iar vârsta de la care poate fi anchetat este de 14 ani. Președintele sârb Aleksandar Vucic a declarat că va fi internat într-o clinică de psihiatrie din capitala sârbă.
Atacul are ecouri directe și în România, nu doar prin proximitate. Echipa de volei din Zalău a transmis un mesaj de condoleanțe pentru antrenorul său sârb, care și-a pierdut fiica în tragedia de la Belgrad
Terifiant este felul cum elevul a plănuit masacrul de la propria școală, cu o lună înainte, făcând schițe despre cum să intre și pe unde să iasă și întocmind o listă cu viitoarele sale victime.
Până la urmă, tânărul a intrat în prima clasă din școală și, la final, după ce a tras în rafale până a epuizat muniția, a sunat singur la poliție.
Înfricoșător este și faptul că nimic nu anunța gestul său. Era un elev liniștit, fără probleme psihice, ba chiar olimpic la istorie, povestesc colegii.
Concluziile care s-au desprins până acum sunt că Serbia, deși are un control strict al armelor, are totuși și o mare hibă. 40% dintre cetățenii săi dețin o armă.
Suspectul a folosit armele tatălui său, ambele având permise legale. De asemenea, se presupune că el a mers la un poligon de tragere de mai multe ori cu tatăl său înainte de crime. Mama și tatăl băiatului au fost arestați.
În lumina informațiilor obținute de anchetatori, președintele Vucic a propus ca vârsta de răspundere penală să fie redusă la 12 ani.
El a vorbit și despre un audit asupra licențelor pentru arme de foc și o înăsprire a regulilor cu privire la cine poate accesa poligonul de tragere.
Regimul armelor de acum din Serbia a răspuns și la nelămurirea care era pe buzele tuturor. Ne-am obișnuit să auzim despre astfel de atacuri în Statele Unite, nu și în Europa.
Alte frământări pe care le are întreaga omenire rămân însă fără răspunsuri clare. Cum poți apăra o școală, cum poți preveni acte de violență și bullying în rândul copiilor, ce rol au profesorii, autoritățile, dar și părinții?
FED ridică din nou dobânda cheie
Reuters continuă seria articolelor economice care privesc Statele Unite. Banca Centrală a SUA a majorat rata dobânzii de referință cu un sfert de punct procentual, până la intervalul de 5,00%-5,25%, o decizie așteptată de piețele financiare.
Rezerva Federală a ridicat ratele dobânzilor la cel mai înalt nivel din ultimii 16 ani, în timp ce se luptă pentru stabilizarea prețurilor, scrie și BBC. A 10-a creștere în 14 luni. FED a semnalat că această creștere de miercuri ar putea fi ultima deocamdată.
Bursele din întreaga lume au reacționat nervos la decizie și la nesiguranța sectorului bancar din SUA.
Piețele bursiere globale au scăzut, în timp ce yenul japonez a crescut joi, ca reacție la declarația de politică monetară a FED și la semnele date de o altă bancă regională din SUA.
PacWest Bancorp a raportat probleme peste noapte, amintindu-le investitorilor de sănătatea precară a unor bănci, în ciuda asigurărilor autorităților de reglementare cu privire la limitarea crizei care a început odată cu prăbușirea Silicon Valley Bank și Signature Bank, în martie.
Alte știri, pe scurt:
- Europa Liberă vă propune un interviu cu ambasadoarea Statelor Unite la București, Kathleen Kavalec, despre libertatea presei. „Bani dați presei de guvern și partide duc la autocenzură”, spune oficialul american. Și interviul one2one despre cum îi tratează Guvernul pe refugiații ucraineni. Citiți și ancheta despre problema urșilor din România și cine se află în spatele proiectului prin care sute vor putea fi vânați.
- Liderul AUR, George Simion și-a dus teoriile tocmai la Bruxelles, scrie G4Media. „George Simion și partidul extremist AUR ventilează teoriile conspirației despre «orașul de 15 minute», mâncatul gândacilor și «închisoarea copiilor», într-un protest în fața Comisiei Europene: «Se pregătesc ultimele tunuri împotriva României!»”
- Și o temă importantă care a prins contur după ce s-a dovedit că și fostul ministrul Darius Vâlcov, condamnat definitiv, este în Italia, țara unde s-au refugiat mulți condamnați ai României. Ce fac autoritățile noastre ca să-i aducă acasă pe fugari? Hotnews scrie despre asta. „Cum se apără Ministerul Justiției, acuzat că nu face nimic pentru a stopa fenomenul fugarilor în Italia.”
- Libertatea dezvăluie un plan al PSD care ar însemna că premierul va controla toate companiile de stat. PNL se opune și vociferează. „Liberalii acuză PSD că vrea să înființeze o agenție-mamut, care va controla toate companiile de stat și va fi în subordinea lui Ciolacu. Pesediștii se apără cu PNRR și cu Ciucă.”
Pe curând,
Alina
Ne puteți scrie la adresa de e-mail treiminute@rferl.org sau pe paginile noastre de Facebook și Instagram.
