Studiul INSPIRED al ONCOGEN România, în colaborare cu Universitatea de Medicină din Viena, avertizează că în următorii 10-20 de ani 40% din populația Europei riscă să fie alergică la polenul de ambrozie.
Este prea târziu ca planta să poată fi complet eradicată din zonele de câmpie și de deal, fiindcă ambrozia urcă până la 600-700 m înălțime. Tot ce se poate spera este să se reducă extinderea ei prin măsuri severe.
Încălzirea globală și doi curenți anticiclonici care mențin polenul în aer contribuie la dezvoltarea plantei și, totodată, la prelungirea perioadei alergiilor.
Toamna deosebit de caldă și de lungă a anului 2024 a prelungit alergiile.
În România, conform unor date statistice ale Ministerului Sănătății, peste 2,5 milioane de cetățeni sunt alergici la ambrozie.
Din acest motiv, tehnologia modernă e pusă la bătaie pentru a găsi soluții de măsurare exactă a polenului din aer, pentru prevenție. Asta a făcut un doctorand, Cătălin Chițu, de la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara.
„Trei pachete de batiste consum la o criză”
Dan M. s-a ales cu alergia la ambrozie după ce fusese sensibil la puful de plop. „Era prin 2004, m-am trezit într-o noapte cu ochii umflați, cu rinoree, cu strănut repetat, cu gâtul iritat. Am crezut inițial că e răceală”, povestește Dan M., inginer din Timișoara.
Fiindcă disconfortul a persistat, a apelat la un alergolog. Testele au arătat că e alergic la graminee și la ambrozie. Pe atunci, nu exista vaccin, ci doar tratamente cu antihistaminice.
Vara, în perioada de maximă înflorire a ambroziei, chiar sub tratament, Dan M. avea toate simptomele alergiei. Strănuta de zeci de ori, îi curgea nasul, ochii erau injectați: „Trei pachete de batiste consumam la o criză”. Tulburări de somn, gustul și mirosul alterate, toate s-au adăugat la disconfortul produs de ambrozie.”
Abia după ce au apărut vaccinurile, inclusiv remedii homeopate importate din Franța, după cinci ani de tratament, trei sau patru ani n-a mai avut probleme atât de mari. Dar, în perioada de vară, Dan M. preferă să plece în străinătate, în zone de litoral, unde abrozia nu crește.
Vera S. din București suferă de alergie la ambrozie de câțiva ani. „Prin 2015-2016 s-a declanșat brusc, într-o toamnă.
Vera S. „Am crezut că e o răceală fără febră”
Nimeni altcineva din familie nu e alergic. „În București nu ai unde să te ascunzi, fiindcă peste tot sunt buruieni și ambrozia e la ea acasă. Așa că alergicii iau medicamente și suferă”, ne-a spus Vera S., care ia antihistaminice când începe sezonul ambroziei pentru imunizare.
În profesia ei, care cere prezență și eficiență, alergia este un adevărat calvar. Medicația existentă ajută, dar nu poate învinge perioadele de maximă concentrație, când în aer pot fi peste 800 de particule de ambrozie pe metru cub.
Andrei B. din Herculane suferă de alergie la ambrozie de mai mulți ani. Deși are sensibilitate și la graminee sau alte feluri de polen, alergia la ambrozie este cea mai agresivă.
„Am vrut să îmi operez nasul, nu mai știam ce să fac, la început nu m-au prea ajutat antihistaminicele”, ne-a mărturisit Andrei B., un tânăr care, fie că s-a aflat la Turnu-Severin, fie la Timișoara, n-a putut scăpa de ambrozia răspândită peste tot.
Simptomele s-au ameliorat după ce au fost dezvoltate tratamente cu efect mai îndelungat.
Laura A. din Craiova a pus pe Facebook „rețeta” ei, după zece ani de suferințe. Pe Laura o ajută în aer liber masca, ochelarii de soare, timpul redus de expunere, scuturarea hainelor după plimbare și dușul, iar acasă plasele antipolen la geamuri, purificatorul de aer, precum și alimentația prudentă care evită alimente ca pepene, castravete, miere, banane care pot da reacții încrucișate cu ambrozia.
Vinovații: neglijența comunităților și poluarea
Prof. Dr. Carmen Bunu Panaitescu, președinta Societății Române de Alergologie și Imunologie Clinică, spune că alergologia este o ramură a imunologiei relativ nouă în România.
Ca specializare s-a introdus în 1985, atunci s-au format cadre universitare și s-au prevăzut locuri în specialitate. Mai târziu s-au înființat centre de alergologie la București, Cluj, Iași, Timișoara și Tg.Mureș.
Abia de doi ani alergologia este disciplină obligatorie la facultățile de medicină, după ce a fost opțională. Decizia a venit după constatarea că numărul și complexitatea alergiilor a crescut în ultimii 20 de ani.
În prezent la noi nu există alergologie pediatrică și nici atât de necesarul registru al pacienților alergici.
Dr. Carmen Bunu Panaitescu: „Până în 2007 nu se prea vorbea despre alergia la ambrozie, fiindcă nu se știa exact ce e în aer. Simptomele se tratau greșit cu antibiotic, fiindcă adesea se credea că e o răceală de durată mai lungă. Din 2007 s-a constatat că 50-60% din pacienții cu alergii sunt sensibili la ambrozie”.
Tratamentul simptomatic, cu spray nazal, cu antiinflamatoare și antihistaminice, sau vaccin, s-a dovedit cel corect. Imunoterapia cu extracte de ambrozie modificată dezvoltă toleranța la sporii ambroziei și reduce simptomele atât de chinuitoare. Există și vaccinuri. Dar, spre deosebire de Polonia, în România medicația pentru alergii nu se compensează. Și nu e deloc ieftin, în jur de 700 lei pe lună.
Am întrebat-o pe dna profesor de ce în aceeași familie, care trăiesc în același mediu, unii sunt alergici și alții nu:
„Există și un factor genetic, dacă un părinte este alergic, copilul riscă în proporție de 50% să devină alergic, dacă ambii păriți suferă de alergie, copilul riscă să fie alergic în proporție de 80%. Însă expunerea în timp de 3, 4, 5 ani la polenul de ambrozie va duce la alergie și în cazul celor care inițial nu sunt alergici. De aici concluzia studiului nostru împreună cu Universitatea din Viena că în Europa, mai ales în Câmpia Panonică, peste două decenii aproape jumătate din populație va fi alergică la ambrozie sau la alți alergeni”.
Proiectul INSPIRED a dezvoltat un kit de diagnostic care permite terapii personalizate pentru pacienții alergici la ambrozie, după determinarea unui profil de reactivitate la alergene al fiecărui pacient.
„Cine sunt vinovații pentru extinderea alergiei la ambrozie în România? Lenea, pământul nelucrat după Revoluție, pârloaga întinsă pe terenurile virane, de-a lungul drumurilor și a căilor ferate de care sunt răspunzătoare autoritățile, materialele de construcții abandonate, neglijența comunităților. Se adaugă poluarea, încălzirea globală și chiar alimentația omului modern”, a declarat pentru Europa Liberă prof. Bunu Panaitescu.
ALERGOTEL, o aplicație la îndemâna pacienților
Profesorul Florin Imbrea, decan al Facultății de Agricultură de la Universitatea de Științele Vieții „Regele Mihai I” din Timișoara, ne-a dezvăluit ce sunt dispozitivele care pot fi văzute în zona Spitalului Județean, în zona universității, în centrul localității limitrofe Dumbrăvița.
„Printr-un proiect finanțat de Consiliul Județean Timiș am gândit o soluție de detectare a ambroziei și a altor polenuri din atmosferă prin măsurare directă. Există mai multe stații și o aplicație care se numește ALERGOTEL și a fost dezvoltată de un doctorand IT, Cătălin Chițu. Împreună cu d-na profesor Carmen Bunu Panaitescu am gândit partea de conținut, care ar mai putea fi dezvoltat dacă am primi o altă finanțare pentru acest proiect-pilot”.
Aplicația poate fi accesată de oricine pe telefon de pe Google Play sau AppStore. Se pot trimite alerte, text și fotografii, despre locurile unde s-au observat zone cu ambrozie. Informațiile despre nivelul diverselor polenuri se actualizează automat.
Aplicația Alergotel a fost prezentată la Cluj pentru a convinge că o astfel de aplicație este foarte necesară alergicilor. Ea ar trebui răspândită în toată țara.
Medicii alergologi și pacienții pot urmări nivelul de polen și pot să înceapă tratamentul preventiv la timp. Este un avantaj în reducerea disconfortului creat de alergie.
Ambrozia este planta cea mai agresivă fiindcă este prolifică și se adaptează oriunde și pe orice vreme: pe secetă, pe terenuri virane, printre resturie de construcții abandonate, pe marginea prăfuită a drumurilor și a căilor ferate.
„Ea dezvoltă între 3.000 și 30.000 de semințe pe an, deci se înmulțește vertiginos și ajunge să domine alte plante”, ne-a explicat prof. Imbrea.
Singura soluție este cosirea înainte ca ambrozia să ajungă la înflorire, adică atunci când nu e mai mare de 20 cm.
Există câteva platforme de monitorizare a polenului, cum este AirMatters care însă nu face detecție directă, ci folosește informații intermediate de o instituție europeană, Polleninfo. În 2020 existau 400 de stații la nivel global. În România există o stație în București.
Detectarea polenului, incluzând ambrozia, este asociată în unele platforme de prognoză meteo, ca Weather Channel, sau cu aplicații de măsurare a calității aerului ca AirCare.
Legea anti-ambrozie și testele antidrog
În 2018 a intrat în vigoare Legea 62 privind combaterea buruienii de ambrozie, care nu a putut fi aplicată decât după apariția târzie a normelor metodologice. Normele s-au schimbat de mai multe ori, ultima modificare datând din iunie 2024.
Legea prevede termenul limită de 30 iunie al fiecărui an pentru distrugerea plantei de către proprietarii de terenuri, cât și măsurile care trebuie luate de autoritățile locale.
Una din modificările legii privește posibilitatea ca autoritățile administrației publice să poată efectua lucrările de cosire „acolo unde proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigații și ai bazinelor piscicole nu au făcut acest lucru, nici în perioada de înflorire a plantei, nici în urma avertismentului emis de autoritățile locale, în bază de ordonanță președințială”, pe cheltuiala proprietarilor.
Legea 62/2018 prevede amenzi între 1.000 și 5.000 lei pentru persoanele fizice și între 10.000 și 20.000 lei pentru persoanele juridice.
OUG 84/2024 privind testele antidrog la șoferi ridică noi probleme în tratamentul cu antihistaminice. Unele numite medicamente antialergice ca Aerinaze și Clarinase, sau alte medicamente care conțin sulfat de pseudoefedrină, pot da rezultate fals pozitive la testele antidrog ale Poliției Rutiere.
Poliția recomandă ca șoferii să anunțe ce medicamente au luat recent și asigură că analizele pot distinge între un medicament și un drog ilegal. Însă totul durează creând inconveniente conducătorilor auto.
Ambrozia circulă pe calea ferată
Ambrozia străbate țara pe calea ferată, iar unele triaje, cum este triajul din Mangalia, găzduiesc „păduri” de ambrozie.
Am solicitat în 2 octombrie 2024 în scris un punct de vedere al Ministerului Transporturilor în privința măsurilor preconizate împotriva ambroziei, conform legii. Deși am insistat discutând cu directorul Direcției Comunicare, Laurențiu Voicu și cu Alin Șerbănescu de la CNAIR, nu am primit nicio reacție. Nici ministrul Grindeanu nu a răspuns SMS-urilor trimise.
Autoritățile locale din diverse orașe, fiindcă problema alergiilor este mai frecventă în zonele urbane decât în cele rurale, unde culturile se ierbicidează și apar mai rar terenuri nelucrate, au emis propriile hotărâri de consiliu local pentru a lua măsuri.
La București s-a realizat o hartă activă a ambroziei unde locuitorii capitalei pot vedea zonele invadate de ambrozie. Punctele roșii de pe hartă care indică prezența ambroziei sunt de ordinul zecilor. În direcția Popești-Leordeni crește o adevărată pepinieră de ambrozie de-a lungul șoselelor.
La Timișoara de la începutul lunii iunie au fost verificate aproape 300 de terenuri și s-au aplicat peste 70 de amenzi contravenționale, sancțiuni în valoare de 13.500 lei pentru fiecare caz.
Raportul proiectului care a realizat aplicația Alergotel arată că „în județul Timiș, tendința alergiilor respiratorii este în creștere. Dintre pacienții alergici identificați în perioada 2008-2023 (15.222 pacienți), aproape jumătate (40,60%) au fost diagnosticați cu rinoconjunctivită și/sau astm indus de aeroalergene, iar dintre aceștia, majoritatea erau sensibilizați la polenul de ambrozia. Mai exact 61,44% prezentau și sensibilizare la polenul de ambrozia”.
La Arad în perioada iulie-octombrie, polițiștii locali cu atribuții în domeniul protecției mediului au verificat 186 locuri în care a fost semnalată sau constatată prezența buruienii ambrozia. 86 din acestea, aflate în proprietatea și/sau administrarea persoanelor fizice sau juridice, respectiv 45 aflate în proprietatea/administrarea PMA, au fost curățate în urma dispunerii măsurilor legale aflate în competență, în mod gradual, conform prevederilor legale în domeniu, menționează publicația aradon.ro. Totodată s-au aplicat trei amenzi și 52 de avertismente.
La Craiova, Regia Autonomă de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ (RAADPFL) ar fi trebuit să identifice terenurile necosite și trimită somații în luna mai, cum spune legea.
Presa locală susține că operațiunea s-a efectuat parțial, iar ambrozia se poate vedea și acum chiar în zone centrale. Cetățenii se pot adresa primăriei la Telefonul cetățeanului iar RAADPFL pe Facebook.
La Cluj-Napoca primăria a lansat platforma „Fără ambrozie în Cluj-Napoca!”. Cetățenii pot semnala prezența ambroziei prin aplicația MyCluj sau prin funcționarul virtual Antonia. Totodată, printr-un mesaj pe Viber locuitorii pot anunța Agenția Națională pentru Sănătate Publică.
Sfântul Ambrozie era doctor al bisericii
Printre cei 630.000 de bărbați cu nume de floare își serbează onomastica de Florii se află și cei care poartă numele de Ambrozie, un nume mai rar care amintește de Sfântul Ambrozie – Sanctus Ambrosius, episcop, teolog și unul din cei patru părinți ai Bisericii Apusene.
Sfântul Ambrozie născut în Milano, „cel numit cu numele dulceții”, cum consemnează vechile manuscrise, era cunoscut ca „doctor al bisericii”. Pe tatăl său, prefect al Galiei, îl chema tot Ambrozie.
Sf. Ambrozie se sărbătorește în 7 decembrie.
Termenul elin „ambrozia” denumește nectarul cu care se hrăneau zeii. Potrivit legendelor, ambrozia dulce era adusă pe Olimp zinic și servită de Hebe, zeița tinereții veșnice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
