Protestele ample care au cuprins întreaga țară îl pun pe președintele sârb Aleksandar Vučić în fața a ceea ce ar putea fi cea mai mare provocare la adresa puterii sale politice.
Ceea ce a început ca protest al studenților care voiau să îi tragă la răspundere pe cei vinovați de moartea a 15 persoane, în luan noiembrie, în urma prăbușirii acoperișului gării din Novi Sad, s-a transformat într-o mișcare mai amplă de opoziție față de ceea ce protestatarii consideră a fi deteriorarea statului de drept și corupția sistemică sub conducerea lui Aleksandar Vučić.
În ultimele trei luni, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta în peste 200 de orașe și localități.
„Nu este doar cea mai gravă criză politică a guvernului, ci și o criză socială profundă. Studenții nu caută o schimbare de guvern, ci o corectare a sistemului”, spune analistul politic Bosko Jaksic pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL.
O lună de greve
Protestele s-au extins și au atras mai multe grupuri sociale, fiecare cu propriile nemulțumiri.
Profesorii universitari și-au exprimat sprijinul pentru studenți, dar și îngrijorarea față de declinul libertății academice. Fermierii i-au apărat pe studenți de șoferii furioși, aducându-și tractoarele la blocadele de protest, dar au cerut și îmbunătățirea condițiilor pentru agricultură și creșterea subvențiilor.
Proteste separate au fost organizate de lucrătorii din transportul public, de pensionari și de personalul din învățământ, și nu numai.
La rândul lor, o parte a angajaților din sistemul judiciar - adesea criticat pentru lipsa de independență - s-a alăturat demersului. Astfel, 17 judecători de la Înalta Curte din Belgrad au subscris public la revendicările studenților într-o scrisoare deschisă - un lucru fără precedent. Judecătorii din orașele Nis și Kragujevac și-au oferit, de asemenea, sprijinul.
Avocații din Baroul sârb au anunțat, de asemenea, o grevă de o lună în sprijinul protestelor, încetinind astfel în mod dramatic procedurile judiciare.
Edward P. Joseph, lector la Universitatea Johns Hopkins din Baltimore, a declarat pentru CNN că, în mod normal, judecătorii „nu ar îndrăzni niciodată să ridice capul într-o manieră atât de publică”, însă factorul „frică” a dispărut acum.
În timp ce unii locuitori ai orașului s-au arătat frustrați de faptul că protestatarii blochează traficul, 61% dintre sârbi susțin blocadele și protestele, potrivit unui sondaj realizat de Centrul pentru Cercetare, Transparență și Responsabilitate din Belgrad.
Sătui de corupție
Demonstrațiile au scos la iveală o slăbiciune majoră în sistemul de autoritate al lui Vučić. În timp ce președinția este o funcție în mare parte ceremonială, Vučić a acumulat o putere semnificativă ca lider al Partidului Progresist Sârb (SNS), conservator-naționalist, aflat la putere. Deși a renunțat la această funcție în 2023, el este considerat în continuare principalul factor de decizie.
Preocupată în principal de promovarea relațiilor cu investitorii locali și străini, administrația lui Vučić a subestimat posibila opoziție din partea unor categorii profesionale sătule de corupție și clientelism, spun observatorii politicii sârbe.
„Se pare că Vučić face constant concesii în domenii în care, cu doar câteva zile în urmă, spunea că nu va ceda. Aura unui lider infailibil, o autoritate supremă pentru alegătorii săi, începe să se erodeze”, a declarat Nikola Burazer de la Centrul pentru politică contemporană din Belgrad.
De exemplu, Vučić a respins inițial cererea studenților de a face publică documentația privind reconstrucția gării din Novi Sad. Cu toate acestea, el a dat ulterior instrucțiuni guvernului și procuraturii să facă publice aceste documente.
Și, foarte important, sunt semne că Vučić începe să piardă sprijinul unuia dintre bastioanele sale principale: presa.
De la începutul protestelor, în urmă cu peste trei luni, Radioteleviziunea Serbiei (RTS), televiziunea publică de stat, a ignorat în mare parte protestele.
Situația s-a schimbat, însă, la sfârșitul săptămânii trecute, când RTS - care a fost, de asemenea, vizată de demonstranți - și-a deschis principalul program de știri la televiziune cu protestele din Novi Sad.
Televiziunea publică a difuzat imagini filmate cu drona care arătau amploarea manifestației: zeci de mii de protestatari blocau trei poduri peste Dunăre și paralizau traficul în oraș.
Serbia. Mii de persoane cer dreptate pentru cei 15 morți din Novi Sad și fac apel la grevă generală
Echipa de la radioteleviziunea Voivodina, rețeaua soră a RTS din provincia autonomă a Serbiei, a organizat o acțiune de protest, prezentând o lectură alternativă a știrilor.
Această schimbare, a spus Burazer, este un semn că radiodifuzorul de stat „a reacționat la presiunea studenților și a publicului larg și, probabil, este rezultatul unei schimbări a atmosferei din societate”.
Ministrul lui Miloșevici
Presa a fost întotdeauna fundamentul puterii lui Vučić. În 1998, el a fost numit ministru al Informațiilor de către puternicul lider sârb de atunci, Slobodan Miloșevici, care a murit în 2006, în timp ce era judecat la Haga pentru crime de război.
Pe durata mandatului său de ministru al Informațiilor - perioadă care a inclus războiul din Kosovo și intervenția NATO în conflict - Vučić a introdus sancțiuni dure pentru instituțiile media care nu se conformau. De asemenea, el a interzis mai multe publicații cotidiene.
Organizațiile internaționale de supraveghere a presei au lansat avertismente cu privire la mediul mediatic din ce în ce mai restrictiv sub conducerea lui Vučić. Guvernul controlează acum toate rețelele private de televiziune cu acoperire națională din Serbia, inclusiv canale precum TV Pink și TV Happy, care combină reality show-uri cu știri pro-guvernamentale.
Deși manifestațiile de protest reprezintă o provocare formidabilă pentru Vučić, acesta nu dă semne că ar ceda. Împreună cu aliații săi, președintele deține încă o majoritate covârșitoare în parlament. Și, cu toate că împuternicirile sale constituționale sunt limitate, el ține ferm în mâinile sale puterea reală, exercitând o influență considerabilă asupra majorității instrumentelor statului.
Președintele sârb a declarat că nu va accepta cererea opoziției privind crearea unui guvern de tranziție și, într-un discurs televizat din 29 ianuarie, a afirmat că SNS are la dispoziție zece zile pentru a decide dacă va organiza alegeri parlamentare anticipate sau va încerca să formeze un guvern majoritar.
Vučić rămâne încrezător că, la fel ca la alegerile anterioare, poate să asigure victoria partidului său și a anunțat formarea unei noi Mișcări pentru popor și stat. Mișcarea va „aduna oamenii” în jurul anumitor idei, a spus el, fără să ofere însă detalii concrete.
Articol publicat inițial pe rferl.org și tradus de Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.