Linkuri accesibilitate

Cinci mari semne de întrebare în legătură cu documentul care îl asociază pe Nicușor Dan cu Securitatea. CNSAS: Nu a fost eliberat de noi


Cotat de sondajele de opinie cu cele mai mari șanse de a recuceri Primăria București, Nicușor Dan a fost pus în fața unei campanii împotriva sa cu un document care vorbeste despre colaborarea sa cu Securitatea când era elev. Documentul este un fals, spun experții.
Cotat de sondajele de opinie cu cele mai mari șanse de a recuceri Primăria București, Nicușor Dan a fost pus în fața unei campanii împotriva sa cu un document care vorbeste despre colaborarea sa cu Securitatea când era elev. Documentul este un fals, spun experții.

Cu doar câteva zile înaintea alegerilor din 9 iunie, în presă a apărut un document despre o presupusă colaborare cu Securitatea a lui Nicușor Dan, de pe vremea când participa la olimpiadele internaționale de matematică. CNSAS spune că documentul nu-i aparține, iar experții afirmă că e un fals.

La Olimpiada Internațională de Matematică de la Canberra, Australia, din 1988, Republica Socialistă Română trimitea șase participanți. Printre ei se număra și Nicușor Dan, elev la Liceul industrial „Radu Negru” din Făgăraș.

Arc peste timp, într-un raport din acel an atribuit Securității se spune că actualul primar al Capitalei, care era la vârsta majoratului, ar fi colaborat cu Securitatea.

Documentul este atribuit Serviciului I, Securitatea Municipiului București, poartă mențiunea „Strict secret” și precizarea că este exemplar unic.

Un document cu cântec

În 1987, înaintea plecării la Olimpiada de Matematică din Cuba, pentru Nicușor Dan, atunci în vârstă de 17 ani, „au început demersurile de recrutare”, se spune în raportul menționat.

„În procesul de cunoaștere personală a persoanei vizate, s-a constatat că acesta manifesta dorința de colaborare și aptitudini în acest sens” scrie în raport.

Nicușor Dan, afirmă ofiterul de Securitate care ar fi redactat documentul, ar fi furnizat două note informative despre unul dintre participanții la olimpiadă, Vasiliu Adrian, dar „fără o valoare informativă deosebită”.

După participarea la olimpiada internațională din Cuba, Nicușor Dan „a mai furnizat o notă informativă cu valoare operativă pe linie de securitate”.

În baza acestei notei, Securitatea ar fi decis să-i retragă avizul de deplasare lui Barcău Mugurel Alexandru, din Craiova.

Nicușor Dan spune că a făcut o plângere penală

Într-o primă reacție, Nicușor Dan, primarul general în funcție și candidat la Primăria București, afirmă că nu a avut vreun angajament de colaborare cu Securitatea.

„În relația cu autoritățile statului de atunci am avut doar acele interacțiuni obligatorii conform legislației din acei ani pentru toți românii care călătoreau în străinătate”, a spus el.

Dan mai spune că „documentul prezintă mai multe neconformități faptice”, fără să le detalieze, și că deține deja două adeverințe de la CNSAS (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității), care atestă că nu a colaborat cu Securitatea.

Ulterior, primarul general al Capitalei a anunțat că a făcut o plângere penală la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 București, în care acuză că infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.

„Consider că prin diseminarea masivă pe unele canale mass-media și pe rețelele de socializare a acestui fals mi-a fost grav afectată imaginea”, afirmă Nicușor Dan într-un comunicat.

„Deși nu se cunoaște proveniența acestui înscris, scopul difuzării sale este de a altera competiția electorală și de a induce în eroare alegătorii”, mai spune primarul general.

„Vreau să-i asigur de considerația mea pe jurnaliștii care au abordat echilibrat și deontologic aceste informații și îmi exprim încrederea că bucureștenii se informează corect și știu să distingă între un fake news și o știre reală”, completează el.

Cinci mari întrebări despre document

Prezumtivul document furnizat presei de către un om din echipa PSD, potrivit jurnaliștilor care l-au primit, a fost calificat de mai mulți experți în practicile fostei Securități consultați de Europa Liberă drept un „fals grosolan”.

1. Documentul nu a fost eliberat de CNSAS, așa cum arată un comunicat de presă al instituției după o ședintă care a durat peste cinci ore. Practic, instituția nu și-l asumă.

„Având în vedere suspiciunile referitoare la autenticitatea documentului, Colegiul C.N.S.A.S. a dispus verificarea cu celeritate a tuturor informațiilor conținute de acesta, respectând procedurile interne”, mai precizează instituția.

Procedurile prevăzute de lege sunt însă mai lungi, fiind puțin probabil să fie dat un răspuns înainte de alegeri.

2. Documentul este scris fără diacritice. Securitatea își redacta documentele pe mașini de scris, nu existau computere la vremea respectivă.

Toate mașinile de scris folosite de Securitate aveau diacritice, așa cum se poate constata din miile de documente aflate la CNSAS, spune într-o postare pe Facebook Răzvan Popa, fost director al Direcției de Investigații Speciale din CNSAS.

„Doar telexurile și cablogramele erau fără diacritice, pentru că erau aparate internaționale care nu foloseau litere românești. Restul sunt cu diacritice, nu scria nimeni rapoarte fără diacritice. Este un document făcut acum la computer”, spune pentru Europa Liberă unul dintre experții consultați.

3. În raport, numele unuia dintre elevii participanți la Olimpiada Internațională de Matematică din Australia este „Farcasanu Octavian Petre”.

Jurnalistul Radu Buzăianu scrie că, în 1988, atunci când ofițerul de Securitate a redactat raportul, respectivul elev se numea Fărcășanu Octavian, al doilea prenume, cel de Petre (Petru, de fapt) fiind luat ulterior, în 2006.

4. Nu exista Serviciul I, așa cum apare pe document, ci Serviciul 110, care se ocupa cu problema legionarilor și nu de învățământ. Serviciul care se ocupa de învățământ purta indicativul 140.

„Nu exista Serviciul I, ci 120, 130, 140 etc, așa era numerotarea”, spune pentru Europa Liberă un expert din CNSAS, care nu a dorit să-i fie publicată identitatea.

Unul dintre cei doi ofițeri menționați pe ultima pagină a documentului, lt. maj. Agache Constantin a lucrat, potrivit documentelor CNSAS, la Serviciul 110.

Ofițerul Agache Constantin a făcut carieră în Securitate la Serviciul 110, care se ocupa de legionari, și nu de învățământ.
Ofițerul Agache Constantin a făcut carieră în Securitate la Serviciul 110, care se ocupa de legionari, și nu de învățământ.

5. Momentul ales pentru lansarea pe piață a prezumtivului raport, cu o săptămână înaintea alegerilor, țintește discreditarea lui Nicușor Dan în ochii propriilor alegători, mai sensibili, poate, la chestiunea colaborării cu Securitatea.

În cele cinci zile rămase până la scrutinul de duminică, CNSAS nu are timp să lămurească semnele de întrebare pe care le ridică documentul, care ar putea persista în mentalul votantului, posibil în detrimentul lui Nicușor Dan.

Expert CNSAS: Toți cei care plecau din țară în calitate oficială erau prelucrați contrainformativ, asta nu-i face informatori

Un expert cu mare experiență în CNSAS explică pentru Europa Liberă ce se întâmpla atunci când cineva pleca în străinătate în calitate oficială și care era procedura Securității.

Astfel, la întoarcerea în țară, aceștia dădeau în nume propriu un raport, în care spuneau cu cine s-au întâlnit și ce au făcut, dar asta nu înseamnă colaborare cu Securitatea, spune expertul menționat.

„Toți cei care plecau în calitate oficială – sportivi, artiști, bursieri, elevi etc. - în momentul în care primeau pașaport erau prelucrați contrainformativ, este procedura Securității și nu are nimic de-a face cu recrutarea. Ți se dă pașaportul și ofițerul de securitate îți spune ce să faci și ce să nu faci, să nu te lași contactat de agenturile străine, să nu faci contrabandă, să nu defăimezi țara și partidul”, spune expertul, a cărui identitate nu o dezvăluim, conform dorinței sale.

„La întoarcere trebuia să raporteze, dar sub nume propriu, în special cu cine s-au întâlnit din emigrație, de cine a fost contactat dintre străini. În special asta interesa. Asta nu înseamnă că respectivul era informator”, mai spune expertul din CNSAS pentru Europa Liberă.

Securitatea racola minori pe scară extinsă

Recrutarea elevilor minori a fost una dintre cele mai abjecte activități ale fostei Securități în perioada comunistă, spun experții.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a identificat mii de astfel de cazuri și a sesizat Parchetul General, secția Parchetelor Militare, pentru ca ofiterii de securitate care se ocupau de racolarea minorilor să fie trași la răspundere.

„S-a constatat că începând din 1979 și până în 1989, un număr de aproximativ 12.000 – 13.000 de copii au fost racolați la nivelul întregii țări, aceștia având la vremea respectivă vârste cuprinse între 12 și 16 ani”, spune Cătălin Ranco Pițu, fost șef la Secția Parchetelor Militare.

Colegiul CNSAS, dominat de alianța PSD-PNL

  • Constantin Buchet- președintele Colegiului- propus de premier
  • Mădălin Hodor- vicepreședinte- propus de PNL
  • Sorin Mărgărit- propus de preşedinţie
  • Andreea Oana Grigorescu -propusă de grupurile parlamentare ale PSD
  • Florin Homorean – propus de grupurile PSD
  • Cătălin Boris Precul – propus de grupurile PSD, a primit încă un mandat
  • Germina Nagâţ- propusă de USR, primeşte încă un mandat
  • Adrian Petcu- propus de grupurile AUR
  • Ladislau Antoniu Csendes-propus de grupurile UDMR, primeşte încă un manda
  • Sulfina Barbu- propusă de PNL
  • Gabriel Zamfirescu- propus de grupurile parlamentare ale PNL, va depune jurământul la finalul anului - mandatul său va începe pe 15 noiembrie 2024

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

XS
SM
MD
LG