Scânteia s-a aprins în momentul în care reprezentanții majorității le-au transmis celor de la AUR, POT și SOS că nu au numărul de semnături necesar pentru ca suspendarea președintelui Iohannis să fie supusă votului în plen, după ce doi deputați SOS și-au retras semnăturile.
Potrivit reporterului HotNews prezent în Parlament, de pe hol s-au auzit numeroase țipete ale celor din sala de ședințe a Biroului Permanent Reuniut al Senatului și Camerei Deputaților (BPR).
Președinta POT, Anamaria Gavrilă, a spus că cererea de suspendare a președintelui are suficiente semnături, o treime din totalul de 464 de parlamentari (330 deputați și 134 senatori), pentru ca procedura de suspendare să meargă mai departe, potrivit celor auzite de jurnaliștii care așteptau pe holul BPR, pentru că Gavrilă striga suficient de tare încât să se audă ce spune și dincolo de ușă.
Ea ar fi strigat la președintele Senatului, Ilie Bolojan, și i-ar fi spus că regulamentul nu prevede că cererea ar trebui supusă la votul Biroul Permanent Reunit, ci că trebuie trimisă direct în plen câtă vreme are o treime de semnături din numărul total al parlamentarilor.
Președinta POT, Anamaria Gavrilă i-a mai reproșat lui Ilie Bolojan că ignoră orice solicitare a Opoziției. Conform alegerilor din 1 decembrie 2024, AUR, POT și SOS reprezintă circa o treime din voturile alegătorilor.
Numărul necesar de voturi pentru inițierea suspendării președintelui este de 155.
Pe această a treia inițiativă a partidelor radicale, cărora s-au adăugat și numele unor deputați USR, se pare că figurau însă, potrivit G4Media, nu mai puțin de 178 de semnături.
Prima inițiativă, de la mijlocul lui ianuarie 2025, strânsese 161 de semnături, dar din cauza plecării a șase parlamentari din SOS România, inițiatorii au fost nevoiți să repete demersul. A doua inițiativă a avut numărul minim, 155.
Scandalul pe numărul de semnături a pornit însă ce doi parlamentari care au semnat inițial a doua solicitare și-au retras semnăturile, la scurt timp după ce au plecat din formațiunea SOS România, ceea ce a dus la scăderea sub pragul minim.
Între timp însă, voturilor AUR, POT și SOS li s-au adăugat și voturile de la USR (opoziția pro-occidentală). De altfel, liderii USR au cerut în mai multe rânduri plecarea președintelui Iohannis, inclusiv prin demisie.
În ședința de miercuri, 5 februarie, a Biroului Permanent Reunit al Parlamentului, USR a cerut „să se respecte Constituția”, iar deputatul Ionuț Moșteanu a anunțat că USR va asigura cele două semnături despre care Bolojan spunea că lipsesc pentru a îndeplini numărul necesar de susținători pentru a merge la vot în plenul reunit.
O serie întreagă de analiști și politicieni, inclusiv din rândul coaliției de guvernare, au atras atenția că după măsura dramatică de anulare a alegerilor prezidențiale, prelungirea mandatului președintelui Iohannis, după finele calendaristic al mandatului, reprezintă o povară pentru șansele candidaților pro-occidentali la alegerile din mai.
Mulți comentatori atrag atenția argumentul menținerii stabilității României, formulat în decembrie, imediat după decizia CCR de anulare a alegerilor (6 decembrie 2024) nu mai e valabil după ce postul de președinte al Senatului a fost preluat de liderul PNL, Ilie Bolojan, după alegerile parlamentare din 1 decembrie.
Potrivit Constituției, președintele Senatului asigură interimatul funcției de președinte în caz de suspendare sau vacanță a funcției.
Pe de altă parte, partidele radicale contestă însăși anularea alegerilor; ei spun că alegerile din 24 noiembrie, respectiv 8 decembrie, au avut un câștigător, politicianul pro-rus Călin Georgescu, care s-a prezentat ca independent.
Din acest motiv, ei îl acuză pe Klaus Iohannis că a tolerat confiscarea rezultatului alegerilor și vor „Turul 2 înapoi”, după cum s-a văzut la mitingul simpatizanților AUR, POT și SOS din 12 ianuarie. Pe traseul Piața Universității - Piața Victoriei - Palatul Cotroceni - Piața Victoriei au mărșăluit atunci în jur de 30.000 de persoane.
