Folosită la maximum în pandemia de Covid-19, infrastructura spitalelor și-a atins limitele, așa cum s-a observat în urma numeroaselor incendii din această perioadă. România are clădiri de spitale din secolul trecut, iar rețelele electrice sunt „cârpite” și completate cu improvizații ca să facă față consumului uriaș de energie al aparatelor medicale moderne. De aproape 20 de ani, guvernele succesive au promis construirea de spitale noi, dar proiectele concrete nu au apărut nici măcar pe hârtie. În prezent, între PNL și USR-PLUS există controversa apariției unei agenții dedicate exclusiv ridicării de spitale. Agenția, dorită de USR-PLUS, e dezavuată de PNL cu argumentul că ar însemna un element birocratic în plus. Între timp, frica de spital a românilor rămâne singura realitate valabilă, cu argumente imposibil de contracarat din... vorbe.

• România are aproape 350 de spitale publice, dintre care numai două unități mari pot fi considerate construite sau reconstruite din temelii.
• Restul spitalelor au clădiri vechi, imobile proiectate, în cazurile fericite, în anii '70-'80, care fac față unui consum mic de energie. În perioada în care au fost contruite, aparatele medicale erau limitate ca număr.
• În ultimul deceniu, au apărut aproape 200 de spitale private, care pot face internări de minimum o zi.
• Alocările pentru cheltuielile de spitalizare dedicate spitalelor de stat sunt de numai 11 miliarde de lei anual. Aceasta pentru că:
• Pacientul român se poate interna la stat, dar își poate face analizele la privat. Sistemul coplății, introdus de la 1 iulie, poate schimba această tradiție.
• În incendiul de la spitalul județean din Constanța din 1 octombrie și-au pierdut viața mai multe persoane internate la ATI, numărul acestora fiind în creștere. Surse din Ministerul de Interne spun că este vorba de nouă victime, dar datele nu sunt oficiale.

Poveștile născute de cenușa spitalelor

Medicul Cătălin Denciu este un erou în adevăratul sens al cuvântului. În noiembrie 2020, doctorul și-a pus viața în pericol și a intrat în mijlocul focului izbucnit la spitalul județean din Piatra Neamț pentru a salva din flăcări viața pacienților săi. În acel incendiu au murit 10 oameni, iar alți 7 au fost răniți grav.

Medicul s-a ales cu arsuri de gradul 3 și 4 și a stat în comă indusă trei săptămâni pentru ca medicii belgieni să-i poată apoi salva viața.

„Este un om care îşi făcea treaba orice ar fi. Este un om corect și asta poate nu este un avantaj în România”, ne spune Alina Danciu, soția lui Cătălin Denciu, și ea tot medic de profesie.

„Atunci când l-am sunat după incendiu, după ce am auzit de foc, mi-a spus că el e bine, dar ceilalți ardeau în spital. Era supărat de ceea ce se întâmplase şi ce văzuse acolo. Era într-o stare de agitaţie, de oroare de ceea ce văzuse. El mereu a vrut să practice această meserie ca să ajute românii, nu a vrut să ne stabilim în altă țară”, își mai amintește Alina Denciu. Dar nu, Cătălin Denciu, era la fel de rău ca a multora dintre pacienții afectați de arsuri. A fost transportat la un spital militar din Belgia la intervenția premierului și a ministrului sănătății de atunci.

„Recompensa pe care statul român ar trebui să o ofere lui Cătălin Denciu este să se înceapă să se ridice o rețea de spitale moderne în care pacienții să nu ia foc. Trebuie să învățăm de la acest medic, de la acest om, Probabil că el nu putea să se uite cum pacienți ard, iar el să se prefacă, simulând că nu poate face nimic, pentru că la urma urmelor nu era pompier. Nici noi, toți cei din sistemul de sănătate, nu trebuie să mai simulăm că facem treabă bună, când rezultatele sunt astfel de drame sau tragedii”, ne-a transmis un consilier de secretar de stat din ministerul Sănătății.

Un alt caz tragic produs în urma unui incendiu dintr-un spital este cel al lui Ion Toma. Avea 67 de ani anul trecut în noiembrie. A fost unul dintre pacienții pe care nici acțiunile salvatoare ale medicului Cătălin Denciu, nici cele ale pompierilor nu l-au mai putut ajuta. Ion Toma a murit în incendiul din noiembrie 2020 de la spitalul din Piatra Neamț, în urma căruia au pierit zece persoane.

Familia lui Ion Toma se luptă de atunci pentru ca adevărul despre cauzele incendiului să fie descoperite. „Nu știm dacă acesta era la Terapie Intensivă în momentul izbucnirii incendiului. Am înțeles că fusese mutat în această secție cu doar câteva ore înainte de incendiu”, ne spune Valentin Toma, fiul victimei.

Acesta și membrii familii sale, prin intermediul unui avocat, Adrian Cuculiș, au făcut o plângere penală prin care au atras atenția că Ion Toma a murit în spital din cauza focului.

„Observând raportul de autopsiere, prin comparație cu tragicul eveniment din Clubul Colectiv (61 de victime n.r.), observăm că la o parte dintre victimele ce au ieșit în viață din club care însă au decedat ulterior în UPU, principala cauză a decesului a fost invazia plămânilor cu fum. Ceea ce duce cel puțin rezonabil la concluzia că moartea lui Ion Toma s-a datorat expunerii la fum și foc, provenite din secția de ATI a spitalului din Piatra Neamț”, se arată în plângerea penală.

Un alt incendiu foarte grav din ultimul an a fost cel din ianuarie 2021, de la Institutul „Matei Balș” din București. De data această au murit 20 de persoane, cinci în incident și 15 în urma complicațiilor apărute ulterior. În plus, peste o sută de pacienți au avut starea de sănătate afectată de incendiul din pavilionul ATI al spitalului.

Georgiana Paraschiva a avut o rudă printre pacienții a căror stare s-a deteriorat din cauza incendiului de la Matei Balș. „Era un sentiment ciudat, când am fost sunată să mi se spună că are probleme. Era frustrare și disperare că într-un spital se poate întâmpla așa ceva”, se plânge aceasta.

„Unchiul a avut apoi nevoie de o săptămână de terapie intensivă. Fumul îi intrase în plămâni. Mă simțeam frustrată că România este o țară în care pacienții riscă să moară arși de vii când ei își fac speranță că medicii din spital îi pot salva. Știți la fel de bine că mulți bătrâni nu se internează decât când sunt în stare gravă! În rest, ei evită spitalul. Și e nemaipomenit de frustrant, de nedrept, de cum vreți să-i spuneți dumneavoastră, că tocmai acele speranțe să ducă la o tragedie”, mai adaugă femeia.

Când infrastructura este depășită, rețeaua electrică cedează

Ultimul incendiu într-un spital a avut loc chiar săptămâna trecută. Pe 22 iunie a luat foc Spitalului de copii „Sfânta Maria” din Iași. Potrivit ISU Iaşi, incendiul a izbucnit la pavilionul administrativ, corp B, etaj 2, Secţia ATI. Din fericire, nu au s-au înregistrat victime. Se pare că tot sistemul electric ar fi vinovat pentru izbucnirea flăcărilor.

Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași (instituția care administrează spitalul), a spus imediat după incident că instalația electrică a unității medicale este veche din anul 1970 și nici măcar nu se știe exact configurația ei.

Aceste tragedii în care spitalele iau foc sunt tot mai frecvente în România. Europa Liberă a calculat că din 2010 și până în prezent au avut loc 15 incendii în centrele spitalicești din România, dintre care șase au avut loc doar în ultimul an.

Mai trebuie precizat că Europa Liberă are birouri în 22 de state și nicăieri în aceste țări numărul incendiilor înregistrate în spitale în ultimul an nu este la fel de mare.

De ce iau foc spitalele?

Două ar fi cauzele acestor dezastre: pandemia care a suprasolicitat infrastructura spitalicească și rețelele electrice improvizate.

Specialiștii din domeniu consultați de Europa Liberă consideră că incendiile au loc din cauza clădirilor vechi în care nu se pot monta sisteme electrice sigure. În plus, epidemia de SARS-Cov-2 a făcut ca multe dintre aceste sisteme electrice improvizate să fie folosite la maximum și astfel să cedeze.

„Practic, pandemia ne-a arătat cât de gravă este problema lipsei infrastructurii moderne. Avem clădiri vechi, în care nu se poate amplasa un sistem electric puternic și sigur care să asigure funcționarea aparaturii medicale și a altor necesități. Se fac lucrări de modernizare, dar uneori și acestea cedează”, ni s-a transmis de la Ministerul Sănătății.

De altfel, în mai toate incendiile din ultimul an, cauza a fost sistemul electric. De la tragedia de la Piatra Neamț și până la incendiul de săptămâna trecută de la unitatea din Iași, focul a fost provocat de sistemul electric.

„Pandemia de Covid-19 nu a făcut decât să scoată la iveală cu și mai mare acuitate neajunsurile: subfinanțarea cronică pusă pe seama tuturor formațiunilor politice care s-au perindat la putere, spitale puține raportat la nevoile oamenilor, dotări, în multe cazuri, precare, personal medical, pe alocuri, insuficient. Nu puțini sunt cei care spun că singura soluție este o reformă din temelii, în sprijinul real al cetățenilor”, declara premierul Florin Cîțu după incendiul din ianuarie de la „Matei Balș”.

Programul Național de Reconstrucție și Reziliență (PNRR) cuprinde și informații din care reiese cât de gravă este situația infrastructurii spitalelor din România. Executivul a cerut la Bruxelles peste 2 miliarde de euro, bani din care s-ar putea construi spitale. Ce scrie în acest documente despre unitățile publice de internare:

• „Unitățile spitalicești nu corespund normelor de siguranță și normelor igienico-sanitare”.
• „Sunt necesare măsuri pentru asigurarea siguranței, securității și funcționalității infrastructurii de sănătate atât la nivel național, cât și la nivel comunitar”.
• „Sectorul sanitar din România se bazează pe o infrastructură concepută acum 50-60 ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită față de realitățile de astăzi”.
• „Astfel, adaptarea infrastructurii la nevoile de servicii de sănătate curente este mult mai costisitoare decât construcția unor clădiri noi în care să se transfere activitatea curentă a unor spitale”.

Rețeaua electrică este inima unei clădiri

Alexandru Nanu este un electrician atestat cu aproape 20 de ani de experiență. Lucrează mai mult în Sectorul 3 și 4 din București. El e a inspectat numeroase clădiri de mari dimensiuni și ne explică de ce este așa important ca o clădire modernă să fie prevăzută cu spații special concepute pentru rețeaua electrică.

„Acum 50 de ani, într-o casă erau radio, televizor pe lângă becurile pentru luminat pe timp de noapte. Acum, sunt calculator, mașini de spălat și cuptoare electrice. Diferența este ușor de observat și la fel este și la clădirea unui spital. Acum 50 de ani nici nu cred că erau aparate medicale în saloane, că nu prea era în general aparatură modernă la noi”, ne spune acesta. Acum, inclusiv aparatele aduse de pacienți au nevoie de alimentare la priză, începând cu telefonul mobil.

Electricianul ne explică și faptul că, deși sunt tehnologii noi în domeniu care permit ca o rețea electrică să fie mărită în funcție de nevoi, acest lucru atrage și riscuri. „Cu cât clădirea e mai improprie pentru o anumită activitate, cu atât sunt probleme mai mari la sistemul electric. Această rețea e ca un fel de inimă sau sânge al unei clădiri”, apreciază specialistul.

Public vs. privat

532 de spitale - de stat și private - au funcționat în România în anul 2019, în creștere față de cele 524 de spitale, câte erau în anul precedent, arată datele obținute de la Institutului Național de Statistică.

Dintre cele 532 de spitale, aproape 340 erau unități de stat - finanțate din bani publici -, iar restul (în jur de 190) în sistemul privat. În ceea ce privește aceste spitale private, majoritatea au fost construite după 2010. Unele dintre cele mai mari investiții private au fost în două unități spitalicești, Sanador și Monza, ambele din Capitală, fiecare în valoare de 40 de milioane de euro. Fundația „Dăruiește Viața” a reușit să strângă 30 de milioane de euro pentru a construi un spital pentru copii, unitate care însă va fi predată autorităților publice.

În schimb, în sistemul public pot fi trecute, cu indulgență, pe răboj două spitale noi construite după 1990.

Institutul Regional de Oncologie din Iași - finanțarea a început în 1996 și a fost finalizat în 2012. Conform unui comunicat de presă, investiția pentru Institutul Regional de Oncologie Iași s-a ridicat la 75.361.280 Euro. Banii au fost alocați de Ministerul Sănătății.

Spitalul Municipal Mioveni - este un spital construit pe bazele unui centru medico-social, dar beneficiază și de o clădire construită de la zero. Acesta a fost inaugurat în septembrie 2019. Noua construcție de 6 etaje are o capacitate de 250 de paturi. Spitalul a fost finanțat cu fonduri de 293 milioane de lei (55 milioane de euro) provenite de la bugetul local al orașului Mioveni. De asemenea, acesta a mai primit 93,6 milioane de lei (20 de milioane de euro) de la bugetul de stat, prin Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Pe lângă investițiile pornite de la zero, s-au mai construit corpuri de clădiri noi la multe spitale. Spitalul „Matei Balș” din București, Spitalul Foișor din București, Spitalul de Urgență din Galați și Spitalul „Victor Gomoiu” din București sunt câteva astfel de exemple.

Analize vs. spitalizare

Suma totală a banilor publici cheltuiți în sistemul de sănătate în acest an este prognozată a ajunge la 52 de miliarde lei (puțin peste 10 miliarde de euro). Banii provin de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS)- 45 de miliarde de lei-, iar restul din fondurile Ministerului Sănătății.

Mai departe, din bugetul de 45 de miliarde de lei al CNAS, conform datelor obținute de la această instituție, 30 de miliarde de lei se duc spre plata serviciilor medicale, iar 11 miliarde spre serviciile oferite de spitale.

Pentru ca un pacient să aibă serviciile decontate, poate să meargă să-și facă investigațiile medicale și la unități private, iar tratamentul spitalicesc și operațiile să fie făcute în general la stat. Rezultă că sistemul public încasează banii acordați de CNAS pentru spitale (11 miliarde de lei în acest an), iar sistemul public și cel privat împart felia celor 30 de miliarde de lei pentru tratamente și investigații medicale.

CNAS nu ne-a răspuns până în acest moment la întrebarea legată de sumele decontate către mediul privat în ultimii ani. Ni s-a transmis că instituția nu are un astfel de calcul și că efectuarea acestuia va mai dura.

De 1a iulie, a fost introdusă, printr-o ordonanță, coplata pentru serviciile de internare și cele de investigații medicale în unitățile private.

Mai exact, un pacient poate opta acum mult mai ușor să se interneze într-un spital privat. În cazul în care sumele solicitate de unitatea privată sunt mai mari decât decontarea oferită CNAS pentru o zi de spitalizare (suma variază în funcție de spital, pacient și tratament), atunci pacientul plătește din buzunar această diferență.

Din bugetul CNAS se pot plăti prin sistemul de coplată și seturi anuale de analize pentru monitorizarea stării de sănătate.

STUDIU DE CAZ

Cât a costat și cît este de util Spitalul de la Mioveni

Spitalul de la Mioveni, inaugurat cu mare fast de șefii PSD în 2019 este un proiect personal al primarului orașului unde se află uzinele Dacia, Ion Georgescu.

Unitatea spitalicească are șase etaje şi 250 de paturi și numeroase secții, inclusiv compartiment de Primiri Urgențe, Terapie Intensivă și bloc operator cu patru săli. Investiția totală a fost de 68 de milioane de euro.

Din documentele obținute de Europa Liberă legate de această investiție, reiese că sunt echipamente medicale și de mobilier care aveau prețuri de achiziție mai mari decât alte oferte de pe piață.

• Un aparat RMN (rezonanță magnetică nucleară) marca General Electric, a costat 5,92 milioane de lei (1,31 milioane de euro, la un curs de 4,5 lei pentru un euro). Aparate asemănătoare erau vândute de General Electric și cu 630.000 euro.
• 637.000 de euro pentru un computer tomograf cu 16 secțiuni (2,87 milioane de lei, fără TVA). Același producător (General Electric) oferea același tip de computer-tomograf unei policlinici private, la 40% din preț (260.000 de euro).
• Un analizor automat de biochimie a costat 123.000 euro față de 38.000 euro – prețul pieții.

Primarul Ion Georgescu a explicat legat de aceste prețuri că: „Am avut o licitație, asocierea și-a asumat lista. Lista a fost verificată de minister, ei trebuie să respecte caracteristice generale ale aparatelor”.

Reprezentanții firmei care a oferit echipamentele medicale, Medicare Technics, ne-au comunicat, inițial, că prețul este mai mare și deoarece garanția pe care o oferă la echipamente este de cinci ani, nu de un an sau doi cât este uzual.

E nevoie de o agenție care să se ocupe de construcția de spitale?

Antipatic unora și văzut ca salvator de alții, Vlad Voiculescu, fostul ministru al Sănătății, a fost unul dintre puținii care a avut propuneri concrete pentru ca România să aibă cât mai rapid spitale noi și moderne. A propus un fond de garantare pentru spitale realizate în parteneriate public-privat și crearea unei instituții publice care să fie responsabilă de construirea de spitale.

Așa cum a mai scris Europa Liberă, investițiile în domeniu ar urma să fie coordonate de Agenția pentru Investiții în Infrastructura de Sănătate, o structură publică nouă.

Această agenție apare și Planul Național de Redresare și Reziliență trimis la Bruxelles.„La nivelul Ministerului Sănătății nu există o evidență centralizată a situației fondului construit din sănătate și nici a investițiilor în infrastructură sau în dotări. Procesul de proiectare și construire a obiectivelor de investiții infrastructură medicală este unul complex, necesitând un management eficient, cu standarde clare de calitate și siguranță și cu încadrarea într-un timp rezonabil”, se arată în PNRR.

Surse guvernamentale au dezvăluit pentru Europa Liberă că propunerea a venit de la Ministerul Sănătății, condus de Ioana Mihăilă, o apropiată a lui Vlad Voiculescu. Ludovic Orban respinsese planul lui Voiculescu de a constitui un Fond de Garantare la nivelul Ministerului Sănătății pentru construirea de spitale, lucru dezvăluit de Europa Liberă.

Noua Agenție ar trebui să se numească ANDIS: Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate și să fie în subordinea ministerului de resort.

Această structură ar urma să se ocupe și de demararea proiectelor spitalelor regionale, fiecare cu o valoare de 200 de milioane de euro, în București, Cluj-Napoca și Iași.

Contra-argumentele liberalilor - care se opun apariției acestei agenții - sunt legate de apariția unei noi suprastructuri și a unui nou element birocratic. Și discuția despre Fondul de Garantare inițiat de fostul ministru Voiculescu, este complicată. Nu e clar de ce statul ar trebui să accepte construcția de spitale de către dezvoltatori privați cărora să le plătească apoi chirie vreme de 25 de ani, când există fonduri europene disponibile inclusiv pentru ridicarea de spitale.